Comisia Europeană: Aprovizionarea cu gaze în UE este garantată, însă situația rămâne gravă

Comisia Europeană: Aprovizionarea cu gaze în UE este garantată, însă situația rămâne gravă

Aprovizionarea cu gaze în Uniunea Europeană este garantată în prezent, însă situația rămâne gravă și trebuie luată în serios, afirmă reprezentanții Comisiei Europene, potrivit CNN.

„Conform schimbului nostru cu autoritățile naționale, securitatea aprovizionării cu gaze în Germania și în UE este garantată în prezent. Intrările mai mici de gaze din Rusia pot fi compensate până în prezent", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru CNN.

Cu toate acestea, „situația trebuie luată în serios", a adăugat reprezentantul CE.

„În acest stadiu, trebuie să fim conștienți de faptul că situația s-ar putea deteriora și mai mult. Declarațiile de alertă timpurie, care constituie primul nivel de avertizare prevăzut în Regulamentul SoS, au fost făcute de alte nouă state membre ale UE în ultimele luni, pe fondul utilizării continue de către Rusia a livrărilor sale de gaze ca instrument de șantaj", a adăugat purtătorul de cuvânt.

„Doar 6% dintre elevi au putut să scrie perfect românește”. Cele mai grave greșeli identificate la Evaluarea Națională 2022

Peste 80 la sută dintre elevii de gimnaziu au luat Evaluarea Națională, mai mulți decât anul trecut, dar altele sunt procentele care arată în ce stadiu este Educația din România. Verbele „a fi” și „a vrea” le creează mari probleme copiilor care au făcut opt ani de școală.

Atât de mari, încât la un subiect doar 6 la sută dintre candidați au reușit să scrie perfect românește. Evaluatorii nu sunt capabili să dea aceeași notă atunci când folosesc o grilă pentru corectare. Iar elevii care învață la țară au de trei ori mai multe medii sub 5 decât cei care merg la școli de la oraș.

Sorin Cîmpeanu, ministrul educației: „Avem și itemi care au un procent mic de rezolvare. Spre exemplu, itemul 8 de la subiectul 1B, doar 6% au rezolvat integral corect acest exercițiu care vizează scrierea corectă. Cu alte cuvinte, doar 6% au putut să scrie perfect românește. Este o concluzie tristă, dar importantă pentru a ști ce avem de făcut. Mai exact, verbele «a vrea» sau «a fi» sau substantivul «stradă», adjectivul «mândru» sau acordul pronumelui cu substantivul - 14% nu știu să scrie corect niciunul dintre cuvintele date la forma cerută.

Itemul 5 de la subiectul 1B. Doar 43% dintre elevi știu să identifice verbele. 21% n-au identificat nici măcar un verb. Itemul 5 de la subiectul 1B - doar 37% dintre elevi știu să identifice o propoziție principală și una atributivă. Aceasta este competența aferentă clasei a VIII-a.

8% dintre elevi nu pot identifica o informație prezentată explicit în primul enunț al unui text dat. 57% dintre elevi au probleme de scriere corectă, de ortografie și de punctuație”.

Ministrul agriculturii (demisionar - n. red.): Vom închide acest an agricol cu o producţie stabilă, dar nu vom avea cantităţile de cereale din 2021

România va închide anul agricol 2021/2022 cu o producţie stabilă, care va aduce şi un excedent de export, chiar dacă nu va obţine cantităţile de cereale de anul trecut, a declarat pentru Agerpres ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

„În momentul de faţă am văzut o bună parte din ţară şi discut foarte mult cu fermierii noştri. Culturile aş putea să le cataloghez ca fiind bune în prezent. Evident, sunt diferenţe de la regiune la regiune şi sunt şi situaţii, mai ales în estul ţării, unde a plouat mai puţin şi pe alocuri culturile nu arată foarte bine. (...)

Eu cred că vom închide anul agricol 2021/2022 cu o producţie stabilă, care ne va aduce şi un excedent de export, dat fiind faptul că producem în general mult mai mult decât avem nevoie. Evident, ne dorim ca această cantitate, o mare parte din ea, să rămână în ţară, să fie procesată în ţară, să dăm valoare adăugată materiilor prime, dar sunt totuşi 6 luni de când am preluat Ministerul Agriculturii, iar programele pe care le-am conceput şi modul în care începem să realizăm complementaritatea dintre programele naţionale şi fondurile europene cred că îşi vor arăta pe deplin efectele în anul următor”, a subliniat Chesnoiu.