Înainte de toate, să introducem în discuție două aspecte esențiale:
- chestiunea salariului minim diferențiat:
- avem un salariu minim brut pe țară de 2.550 de lei, aplicabil în aproape toate domeniile de activitate, indiferent că vorbim de mediul privat sau public (înseamnă un salariu orar brut de cel puțin 15,239 lei);
- și un salariu minim brut de 3.000 de lei aplicabil în domeniile următoare: construcții, agricultură și industria alimentară (înseamnă un salariu orar brut de minimum 17,928 lei);
- noutatea adusă de OG nr. 16/2022 în privința taxării part-time: la contribuțiile sociale taxarea pentru part-time înseamnă cel puțin taxarea la nivelul salariului minim brut pe țară (adică 2.550 de lei), iar eventuala diferență între ce s-a plătit până în august 2022 și ce trebuie plătit ca urmare a raportării la salariul minim se suportă de către angajator.
A. Impozitul pe venit
Modul de impozitare al veniturilor este același pentru aproape toată lumea și indiferent că e vorba de un contract cu normă întreagă sau cu normă parțială: 10% impozit pe salariu, conform Codului fiscal.
Spunem aproape pentru toată lumea pentru că mai e și situația celor care sunt scutiți de impozit, indiferent că lucrează la stat sau la privat:
- persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;
- persoanele fizice care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator;
- persoanele fizice care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare;
- persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele vizate de aplicarea impozitului specific (baruri, hoteluri, restaurante, catering, unități alimentare); aici, scutirea mai funcționează doar până la 1 ianuarie 2023, ca urmare a eliminării impozitului specific - detalii, aici;
- angajații din domeniul construcțiilor, al agriculturii și al industriei alimentar, dacă angajatorii lor îndeplinesc condițiile pentru aplicarea facilităților fiscale (da, ele se aplică și contractelor part-time, așa cum ne-a explicat un specialist).
B. Contribuția la sănătate
Contribuția la sănătate este 10%. Ca regulă, e datorată de toți angajații, dar avem pentru cele trei domenii menționate mai sus o scutire în Codul fiscal - cu aceeași mențiune că angajatorii trebuie să îndeplinească condițiile aferente.
De la 1 august, în cazul contractelor part-time, procentul nu se mai poate aplica la cât e salariul brut în contract, ci pleacă, obligatoriu de la valoarea salariului minim. Chiar dacă, de exemplu, salariul este de 1.100 de lei, procentul contribuției la sănătate se aplică obligatoriu valorii de 2.550 de lei. Diferența între 110 și 255 de lei e suportată de angajator, în niciun caz de angajat, chestiunea fiind specificată expres în Codul fiscal, prin modificare adusă de OG 16/2022. De la acest regim de suprataxare există și excepții dacă angajații part-time sunt: elevi sau studenți; beneficiază de pensie pentru limită de vârstă; sunt ucenici minori (sub 18 ani); sunt persoane cu dizabilități sau care pot lucra, potrivit legii, mai puțin de opt ore/zi; dar și salariații care au încheiate mai multe contracte de muncă și remunerația totală depășește nivelul salariului minim brut pe țară.
C. Contribuția la pensii
Valoarea acesteia e 25%. În cele trei domenii - construcții, agricultură și industria alimentară - avem aplicabilă, condiționat, o facilitate fiscală ce presupune reducerea contribuției la valoarea de 21,25%. Cei 3,75% se duc, în mod normal, la Pilonul II de pensii, dar dacă angajații ce ar beneficia de reducerea contribuției vor, totuși, ca acest procent să se ducă la Pilonul II, pot opta pentru acest lucru (adică să nu beneficieze de această facilitate în mod special). Desigur, rămâne în picioare ideea că angajatorul trebuie să îndeplinească acele condiții prevăzute de Codul fiscal privind aplicarea facilității.
Amintim aici, totodată, că există și două situații în care contribuția la pensii e mai mare de 25%: cu 4%, procent datorat în cazul condiţiilor deosebite de muncă; cu 8%, procent datorat în cazul condițiilor speciale de muncă. Aceste contribuții speciale trebuie plătite și în cazul celor care s-ar încadra la facilitățile fiscale pentru că nu avem o schemă de ajutor de stat care să acopere plata acestora de către stat (detalii pe acest subiect, aici).
De la 1 august, în cazul contractelor part-time, procentul contribuției (25% sau 21,25%) nu se mai poate aplica la cât e salariul brut în contract, ci pleacă, obligatoriu de la valoarea salariului minim. Discuția este similară celei de mai sus, în privința contribuției la sănătate.
D. Contribuția asiguratorie de muncă
Contribuția e în cuantum de 2,25% și se aplică indiferent de tipul de contract. Aici, în cazul celor trei domenii - construcții, agricultură și industria alimentară - ar trebui să avem o facilitate fiscală, dar care nu se poate aplica pentru că nu avem o schemă de ajutor de stat care să acopere plata acestei contribuții de către stat (detalii pe acest subiect, aici).
Având în vedere regimul de suprataxare aplicabil de la 1 august, se poate observa cu ușurință că taxarea unui angajat part time care e plătit cu minimul pe oră înregistrează o creștere care o apropie de cea a unui angajat comparabil, adică plătit cu minimul pe economie, dar încadrat cu normă întreagă - practic, contribuțiile sociale sunt la același nivel, adică cea mai mare parte din valoarea taxelor salariale. Creșterea e suportată însă de angajator, nu de angajat, care va primi începând cu luna august la fel de mulți bani pe contractul part-time ca până atunci.