UPDATE: Tot ce trebuie să știi la acest moment despre suprataxarea contractelor part-time

Din august, pentru contractele part-time contribuțiile sociale obligatorii se vor raporta la salariul minim - vorbim de revenirea unui mecanism care s-a mai aplicat până acum câțiva ani și presupune că pentru contractele part-time contribuția de asigurări sociale (CAS) și de sănătate (CASS) se vor raporta la salariul minim brut pe țară. Asta înseamnă că dacă salariul pe care îl primește angajatul part-time este mai mic de 2.550 lei pe lună, contribuțiile de pensii și sănătate vor fi de 638 lei, respectiv 255 lei, cuantumuri raportate la salariul minim brut de 2.550 lei.

Angajatorul va fi cel care va suporta surplusul de contribuții. Deși contribuțiile obligatorii de sănătate și de pensii sunt datorate de angajat din salariul brut, se rețin și se virează în numele salariatului de către angajator, acesta din urmă e cel ce va trebui să suporte diferența dintre cuantumul actual al contribuțiilor și cel raportat la salariul minim brut pe țară. Cert e că salariații part-time vor rămâne în august cu aceiași bani în buzunar.

Cum spuneam, mecanismul a mai fost aplicat - în perioada 2017-2019, fiind dat tot prin ordonanță, de Guvern, iar apoi eliminat, cu ceva întârziere, în Parlament. Între mecanismul din recenta OG nr. 16/2022 de suprataxare a contractelor part-time și mecanismul care s-a aplicat în perioada 2017-2019 nu există diferențe, conform unei comparații făcute de redacția avocatnet.ro.

Ca răspuns la ordonanța Guvernului, mulți angajatori au încetat în aceste zile contractele part-time pe care le aveau - mărturie stau afirmațiile contabililor și a celor care și-au pierdut locul de muncă. Pentru unii, contractul part-time pe care l-au pierdut era unica sursă de venit sau o sursă suplimentară, extrem de necesară în perioadele în care nu puteau să-și asume munca pe un contract cu opt ore pe zi. Bine de știut, în acest context, că contractele part-time pot înceta numai în condițiile Codului muncii, nu din cauza modificărilor fiscale. Desființarea posturilor nu va sta în picioare în instanță dacă nu are la bază o cauză reală și serioasă, nici desfacerea contractului de muncă forțând consimțământul angajatului, mascarea concedierii sau încălcarea condițiilor sale de oricare fel.

Care va fi situația, de la 1 august, în cazul angajaților part-time din construcții, agricultură și industria alimentară? În agricultură, industria alimentară și în construcții, salariul minim este 3.000 de lei, ceva mai mare decât valoarea general valabilă, de 2.550 de lei. Facilitățile fiscale ce se aplică în aceste domenii sunt aplicabile și la contractele part-time, așa cum indică Fiscul într-un ghid propriu, ceea ce înseamnă că în cazul acestor angajați se ridică mai multe semne de întrebare în privința măsurii de suprataxare aplicabile de la 1 august pentru contribuția la pensii și sănătate. OG nr. 16/2022 ne spune clar că, de la 1 august, contribuția la pensii nu poate fi mai mică decât cea calculată prin aplicarea cotelor prevăzute de lege, de la caz la caz, „asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia”. Guvernul nu s-a referit însă la salariul minim „special” de 3.000 de lei, ci la salariul minim brut pe țară. Prin urmare, ar trebui să înțelegem că procentul redus din construcții se aplică la valoarea de 2.550 de lei pentru a ajung la acel minim de care se vorbește în ordonanță, iar nu la suma de 3.000 de lei. 

25 septembrie e primul termen pentru declararea contribuțiilor majorate în cazul CIM-urilor parțiale. Însă, până la termenul de 25 septembrie, autoritățile vor trebui să facă o serie de pași pentru implementarea acestor schimbări. În primul rând, până pe 14 august Ministerul Finanțelor va trebui să aprobe, prin ordin, procedura aplicabilă celor cu mai multe CIM-uri și, în al doilea rând, declarația 112 va trebui modificată, din nou. Procedura ce va fi aprobată de Ministerul Finanțelor este esențială pentru ca cei care au mai multe contracte de muncă, dintre care cel puțin unul cu normă parțială, să scape de suprataxare, dacă veniturile cumulate din acele contracte depășesc valoarea unui salariu minim brut.

Schimbarea regimului de taxare nu implică modificarea contractului de muncă. Una dintre întrebările ridicate frecvent în ultimele săptămâni, în contextul supraimpozitării contractelor part-time, din august, se referă la necesitatea de a modifica contractele part-time. Doar că mecanismul suprataxării nu implică creșterea salariului brut - asta ar însemna că și impozitul care se duce la stat e automat mai mare, pentru că se aplică unei baze de impozitare mai mare, din moment ce crește salariul, or OG nr. 16/2022 presupune doar creșterea contribuțiilor sociale la pensii și sănătate, iar nu și a altor taxe salariale. Iar suprataxarea se face numai acolo unde salariul este sub nivelul minimului pe economie, suprataxarea însemnând că se plătește la nivelul acestuia din urmă - cu excepțiile prevăzute de lege. Orice schimbare a taxării ar interveni, fie că vorbim de reducerea sau scutirea de o contribuție sau de impozit, nu atrage după sine modificarea contractului de muncă - salariul rămâne același, dar sarcina fiscală suportată de angajat e fie mai mare, fie mai mică. 

Atenție pentru că firmele care au încetat contractele part-time în perioada asta ar putea fi vizitate cu prioritate de inspectorii de muncă. Din marea de firme care au terminat aceste contracte, un procent, nu știm cât de mare, va continua munca la negru cu acești angajați. Dacă inspectorii vin în control și respectă întocmai prevederile Codului muncii, pentru fiecare caz de muncă fără contract se vor da câte 20.000 de lei amendă. Maximul per angajator, 200.000 de lei.  La acestea, se adaugă, desigur, o sancțiune și pentru cel care muncește fără contract - amendă între 500 și 1.000 de lei, potrivit Codului muncii. 

Dacă n-au terminat definitiv contractele, unii angajatori le-au suspendat. Dar sunt legale suspendările de contracte part-time făcute de angajatori în contextul suprataxării de la 1 august? Codul muncii stabilește destul de clar care sunt situațiile în care un contract de muncă se suspendă ori poate fi suspendat și chiar dacă există și ipoteza acordului ambelor părți, această suspendare are o situație premisă în spate care nu poate îngloba situația actuală a suprataxării contractelor part-time și a indeciziei angajatorilor cu privire la acești salariați (în așteptarea ca măsura să dispară, desigur). Totodată, nu trebuie uitat că cei cu contracte suspendate nu pot presta nici măcar o oră de activitate fără să fie considerată muncă la negru și sancționată ca atare.

Firmele nu pot pune în sarcina angajaților o sarcină fiscală ce le revine angajatorilor, prin lege, oricum ar alege să mascheze chestiunea. 

Orice convenție care i-ar impune angajatului plata acelei diferențe ar avea șanse zero să stea în picioare în fața unei instanțe de judecată. Sarcina fiscală este apanajul legiuitorului, acesta stabilind cine și cât datorează statului ca impozit, contribuție sau taxă ori acciză de vreun fel. Prin urmare, un angajator și un angajat nu pot să schimbe voința legiuitorului și să încalce astfel legea fiscală. Angajații au dreptul să primească salariul prevăzut în contract, orice modificare salarială urmând să fie făcută doar cu acordul ambelor părți. 

Totodată, merită amintit că munca suplimentară în cadrul acestor contracte este inadmisibilă, cu excepția unor situații, să zicem, deosebite și care trebuie dovedite de angajatori în caz de control ulterior, dar și că sancțiunea „capitală” aici e considerarea situației ca muncă nedeclarată.

Acum, despre aplicarea excepțiilor de la suprataxare:

• pentru angajații part-time cu mai multe contracte de muncă în derulare și care însumează pe acestea cel puțin salariul minim pe economie Guvernul a instituit o excepție de la suprataxare, prin OG nr. 16/2022; ca să o pună în aplicare, s-a decis ca angajatorii să ceară lucrătorilor part-time cu multiple contracte să le aducă, lună de lună, câte o declarație, reglementată aici; cât ar trebui să păstreze angajatorii aceste declarații? 
• declarațiile pe propria răspundere pentru aplicarea scutirii de la suprataxarea part-time pot fi date și semnate electronic?
• dacă situația celor cu mai multe contracte deja le dă bătăi de cap celor care se ocupă de salarizare, la celelalte excepții de la suprataxare lucrurile ar trebui să stea - în teorie - mai simplu; de la fiecare tip de lucrător din categoriile special nominalizate în ordonanță angajatorii vor cere documente justificative - în ordonanță nu se precizează că ele trebuie aduse lunar - dar e necesară oarecare atenție în fiecare caz în parte, în special la studenți și pensionari, dar și la persoanele cu dizabilități și dreptul la un program redus de muncă; iar documentele justificative vor trebui păstrate în firmă suficient cât să se poată face dovada aplicării corecte a OG 16 și peste cinci ani.