Ce venituri extrasalariale vor trebui plafonate de anul viitor pentru respectarea regimului de netaxare? Cele mai comune scapă de sub noua regulă

Să începem mai întâi cu ce nu a făcut OG nr. 16/2022:

• nu a eliminat și nu a interzis acordarea vreunui tip de beneficiu extrasalarial/venit nesalarial acordat până acum;
• nu a modificat plafoanele individuale pentru regimurile fiscale deja cunoscute.

Prin OG nr. 16/2022 s-a decis că regula netaxării se aplică, din ianuarie 2023, pentru anumite tipuri de venituri nesalariale numai dacă, toate însumate, nu depășesc puțin peste o treime din salariul de bază al postului - 33%, mai exact. Dar nu a făcut asta pentru toate aceste beneficii extra acordate angajaților, ci doar pentru unele. În fapt, cele mai comune dintre ele nu vor fi cuprinse în acest plafon lunar. Iată care sunt cele care intră în plafon:

• anumite sume de bani suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate;
• contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii;
• cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii;
• banii de vacanță - însemnând contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora;
• contribuţiile la un fond de pensii facultative;
• primele de asigurare voluntară de sănătate;
• sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru acoperirea cheltuielilor (acei maximum 400 de lei pe lună).

Tipuri de venituri extrasalariale care nu se adună pentru încadrarea în plafonul de 33%:

• tichetele de masă, tichetele de vacanță, cele culturale sau de creșă, tichetele cadou sau cadourile acordate angajaților sau copiilor acestora;
• ajutoarele de înmormântare, pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale;
• contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului;
• drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor și hrană acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii;
• indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale, prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili;
• costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor;
• cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătire profesională şi perfecţionare;
• avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestora ș.a..

Angajatorii trebuie să acorde dublă atenție acestor venituri extra: a) o dată, pentru că trebuie verificate plafoanele individuale ale fiecărui tip de beneficiu în parte (400 de lei pe lună, 400 de euro pe an, 300 de lei ș.a.m.d.) și b) să verifice dacă acele sume sunt dintre cele care trebuie adunate, lunar, pentru respectarea plafonului de 33% din salariul de bază al postului respectiv.

În mare, angajatorilor le revine, în următoarea perioadă, dificila sarcină de a revizui toate aceste beneficii acordate angajaților, precum și actele prin care le-au prevăzut. Despre reconfigurarea anatomiei veniturilor și beneficiilor extrasalariale vom vorbi mai multe într-un material viitor, alături de un specialist în domeniul fiscal-contabil.