Cum a ratat România deceniul banilor ieftini. Își începe marile proiecte în deceniul banilor (foarte) scumpi

Nu s-a întâmplat așa, nici cu marile economii și, mai ales, nici cu economiile al căror deficit de dezvoltare reclama investiții basic și urgente.

Inflația globală / inflațiile locale pun presiune pe băncile centrale, a căror politică monetară este constrânsă la scumpirea creditării prin creșterea dobânzilor de referință, în funcție de evoluția prețurilor pe niște piețe bulversate de crize concomitente.

Intrăm într-un deceniu al banilor scumpi, iar România tocmai acum, după un deceniu de stagnare a dezvoltării, se apucă de marile investiții (mai scumpe): infrastructura mare de transport, digitalizarea, tranziția la energia verde, adecvarea economiei la noua eră tehnologică – asta pe lângă constrângerile financiare produse de crize, cum ar fi gestiunea prețului energiei și a prejudiciilor din piețe produse de războiul din Ucraina.

Și România a beneficiat de deceniul banilor ieftini, uneori incredibil de ieftini. Ce a făcut România în deceniul banilor ieftini – se vede în graficul de mai jos.

De menționat că în grafic, la indicatorul ”dobânzi”, vorbim de dobânda medie pe termen lung din , adică un randament mediu pe zece ani, calculat de Eurostat pe baza rezultatelor licitațiilor de titluri de stat derulate lunar de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Dobânzile cerute de investitori au început să crească brusc începând din toamna lui 2021, depășind în cazuri punctuale mediile din grafic. Iar din 2022 a urmat schimbarea: zidul noii realități.

Trei observații pe evoluția României în deceniul banilor ieftini

Linia roșie (raportată la axa din dreapta) reprezintă dobânzile anuale ale creditelor luate de România, pe termen lung (peste 10 ani).

Citește articolul integral pe cursdeguvernare.ro.