Noutățile fiscale publicate în această vară au modificat cadrul fiscal aplicabil microîntreprinderilor, astfel că, de la începutul anului 2023, multe companii care plătesc (acum) impozit pe veniturile microîntreprinderilor vor intra sub incidența impozitului pe profit. În acest context, contribuabilii vor trebui să anticipeze impactul noilor obligații fiscale și să pună în balanță avantajele, precum și dezavantajele aduse de fiecare sistem de impozitare.
Articol scris de Andreea Savencu, Tax Deputy Manager al Țuca Zbârcea & Asociații Tax.Mai exact, microîntreprinderile care vor înregistra venituri totale mai mari de 500.000 euro sau microîntreprinderile ale căror venituri din activități de consultanță și management depășesc 20% din totalul veniturilor, respectiv microîntreprinderile care nu vor avea salariați, vor deveni plătitoare de impozit pe profit. De asemenea, noile prevederi fiscale instituie o condiție de deținere de titluri de participare de către același acționar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor/asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, cea de-a patra companie deținută de astfel de acționari fiind obligatoriu companie plătitoare de impozit pe profit.
Deși pare descurajator faptul că în astfel de situații companiile vor datora un impozit pe profit de 16% în locul impozitului pe venit de 1%,
trecerea la impozitul pe profit prezintă în unele situații anumite avantaje de care contribuabilii trebuie să țină cont.
Printre acestea, ne putem referi în primul rând la
posibilitatea de deducere a cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activității economice, care poate determina o bază impozabilă mai mică și, în consecință, un impozit datorat mai mic. Astfel, în funcție de obiectul de activitate și de volumul cheltuielilor înregistrate, contribuabilii pot achita în final un impozit pe profit mai mic, în comparație cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pe care l-ar fi achitat asupra veniturilor realizate, dacă firma era microîntreprindere.
De asemenea, în cazul companiilor care în primii ani de activitate înregistrează cheltuieli semnificativ mai mari decât veniturile realizate, impozitul pe profit datorat va fi zero (întrucât rezultatul fiscal este negativ). Însă, în cazul microîntreprinderilor, impozitul se aplică asupra veniturilor realizate, astfel contribuabilii se pot afla în situația în care vor datora în continuare impozit, deși raportează pierderi. Mai mult,
pierderile înregistrate de plătitorii de impozit pe profit pot fi recuperate din profiturile impozabile obținute în următorii șapte ani consecutivi, pe când microîntreprinderile nu au această posibilitate.
Un alt avantaj îl reprezintă
accesarea facilităților fiscale disponibile plătitorilor de impozit pe profit, în urma cărora contribuabilii pot beneficia de reduceri/scutiri de impozit, care nu sunt aplicabile microîntreprinderilor. Printre acestea putem enumera: scutirea de impozit a profitului reinvestit, deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, precum și posibilitatea de a opta pentru consolidarea fiscală în ceea ce privește impozitul pe profit (regim aplicabil în cadrul unui grup de companii).
În ceea ce privește
dezavantajele sistemului de impozit pe profit, pe lângă cota de impozitare semnificativ superioară celei aplicabile microîntreprinderilor, atragem atenția asupra
riscurilor mai mari în cadrul controalelor fiscale, întrucât inspectorii fiscali tind să conteste deciziile de afaceri ale contribuabililor atunci când analizează condițiile privind deductibilitatea cheltuielilor. Astfel, acest sistem de impozitare implică o atenție sporită asupra regimului fiscal aplicabil cheltuielilor înregistrate.
Printre dezavantajele acestui sistem de impozitare se numără și
obligațiile de raportare mai complexe decât cele aplicabile microîntreprinderilor, întrucât finalul de an implică pregătirea declarației anuale de impozit pe profit, precum și a calculului de impozit pe profit aferent.
Pe de altă parte,
contribuabilii înregistrați ca microîntreprinderi beneficiază de un
sistem simplificat în ceea ce privește calculul impozitului datorat și implicit în cazul lor va fi nevoie de alocarea unui volum de resurse mai scăzut pentru îndeplinirea obligațiilor declarative față de plătitorii de impozit pe profit.
De asemenea, pe lângă
cota de impozitare redusă, care constituie un avantaj în cazul companiilor cu profitabilități mari, în cazul microîntreprinderilor
riscurile în contextul controalelor fiscale sunt mai reduse, deoarece modalitatea de calcul a impozitului este una mai facilă, presupunând doar aplicarea procentului de impozit la veniturile înregistrate.
Pe lista dezavantajelor acestui regim fiscal al microîntreprinderii amintim
imposibilitatea de a deduce anumite cheltuieli sau de a recupera unele pierderi fiscale din anii trecuți.
În concluzie, ambele regimuri fiscale prezintă avantaje și dezavantaje, totuși, odată cu modificările fiscale care vor intra în vigoare în anul 2023, companiile trebuie să ia în calcul și impactul unei potențiale schimbări de regim fiscal (plătitor de impozit pe profit/impozit pe venitul microîntreprinderilor) atunci când pregătesc planurile de afaceri și bugetele aferente lui 2023.