avocatnet.ro 
Actualmente, cei cărora le revine obligația de a depune declarația unică pentru veniturile obținute știu că li se aplică un plafon de 12 salarii minime brute în cazul CAS și CASS - desigur, de la caz la caz, există excepții în privința plății, dar nu la excepții ne referim aici, întrucât acesteau au rămas nemodificate.
Chestiunea e relativ simplă - veniturile, că dintr-o singură sursă, că din mai multe (enumerate mai jos), dacă depășesc plafonul de 12 salarii minime brute într-un an fiscal trebuie să plătească CAS și CASS, iar sub plafon plata e opțională. Vorbim, mai exact, de aceste tipuri de venituri:
-
venituri din activităţi independente;
-
venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
-
venituri din asocierea cu o persoană juridică;
-
venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
-
venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
-
venituri din investiţii;
-
venituri din alte surse.
Avem, așadar, un singur plafon la care ne raportăm și în funcție de care ne dăm seama dacă suntem sau nu obligați să plătim CAS și CASS pentru aceste venituri (de principiu). De la anul însă, ca urmare a modificărilor ce vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, chestiunea plafoanelor se modifică și nu vom mai vorbi neapărat de CAS și CASS „la pachet”.
Când vei fi obligat să plătești CASS, dar nu și CAS
Cum spuneam, dacă acum avem un singur plafon la care ne raportăm în cazul ambelor contribuții pentru a vedea de unde apare obligația de plată, de la anul cele două nu mai merg chiar în tandem.
Asta pentru că OG nr. 16/2022 a venit cu un plafon nou la CASS: șase salarii minime brute. Cei care obțin venituri precum cele de mai sus, dacă respectivele venituri depășesc șase salarii minime brute (din 2023) atunci apare obligația de a plăti CASS. Plafomul nu e valabil însă și la CAS. Asta înseamnă că cei care depășesc acest plafon, dar nu ajung la 12 salarii minime brute, vor deveni obligați să plătească CASS, dar nu și CAS.
Atenție! Obligația de a completa declarația unică în privința acestei contribuții apare de la minimul de șase salarii, iar nu de la 12, iar cei care nu depun declarația vor fi impozitați din oficiu de Fisc, prin aplicarea cotei de CASS la nivelul de șase, 12 sau 24 de salarii minime brute.
Din 2023, avem, practic, trei plafoane la care ne raportăm, dar nu similar în cazul ambelor contribuții
Pe lângă plafonul de șase salarii, plafonul de 12 salarii minime brute rămâne valabil, dar mai apare și unul de 24 de salarii minime brute.
Cel de 12 și cel de 24 de salarii minime brute sunt valabile în ambele cazuri, adică și la CAS și la CASS. Cel de șase salarii minime brute e valabil doar în cazul CASS, așadar.
De ce avem mai multe plafoane și ce înseamnă asta? O taxare diferită, în mod cert - adică spre deosebire de situația actuală, când indiferent cât obținem peste 12 salarii minime brute, se plătește cam la fel (desigur, li se dă contribuabililor posibilitatea să aleagă să plătească mai mult la CAS, dar prezumăm că nu mulți fac asta), de anul viitor vorbim de niveluri diferite de taxare în funcție de dimensiunea veniturilor mai sus enumerate. Cei care depășesc plafonul de 24 de salarii minime brute din astfel de venituri nesalariale vor aplica procentele de taxare la alte valori față de cei care câștigă mai puțin.
Iar în mod special, în cazul CASS-ului, Guvernul a vrut să oblige mai mulți contribuabili să plătească contribuția, iar alegerea pragului de șase salarii minime brute nu e deloc întâmplătoare, fiind baza la care se raportau până acum cei care se asigurau opțional, de cele mai multe ori, când știau că urmează să aibă nevoie de servicii medicale la stat.
Cam cât se va plăti la fiecare, din 2024
Noile reguli vizează veniturile anului 2023 - de aceea spunem că CAS și CASS după noile reguli se vor plăti abia din 2024 încolo.
Practic, în funcție de dimensiunea veniturilor, CASS-ul se va situa între 10% din 6 salarii minime și 10% din 24 de salarii minime. Cei care se situează sub plafonul de șase salarii minime nu vor fi obligați să plătească CASS, dar o vor putea face dacă vor.
La CAS, baza de calcul pentru plata contribuției o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:
a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.
Prin urmare, și pe viitor se va putea plăti la minimum, dar avem un plafon în plus la care ne raportăm dacă obținem ceva mai mulți bani.
giurgiu lacramioara