Europa LNG: Graba de-a umple harta europeană a terminalelor pentru gaze lichefiate

Țările UE (14, din 27) au 28 de terminale LNG în porturile europene, dintre care 10 sunt în curs de extindere a capacității. Pe lângă cele 28, alte 10 terminale sunt în construcție. Există și planul achiziției și instalării de terminale plutitoare, dar capacitatea tot nu ar putea înlocui gazele rusești suficient de repede.

Necesarul european: de la importurile rusești la cele de LNG

Capacitatea nominală actuală a terminalelor de gaze naturale lichefiate (LNG) ale UE este de puțin peste 169 miliarde de metri cubi.

Anul trecut UE a importat 98 de miliarde de metri cubi (mc) de LNG, în condițiile unor livrări rusești de 153 miliarde mc. Dacă Rusia va opri livrările, terminalele UE nu vor putea primi nici jumătate din acestea, potrivit calculelor Economist Intelligence.

Până în iunie 2022, SUA deja a exportat în Europa 39 de miliarde mc, adică de peste 2,6 ori mai mult decât promisese președintele american Joe Biden și de peste 3 ori mai mult decât în tot anul 2021. Și livrările americane continuă.

Goana după terminale plutitoare: sunt 33 în toată lumea. Și toată lumea din UE le vrea

Terminalele trebuie să și poată să „regazifice” (să decomprime) gazele lichefiate, pentru a le trimite pe gazoducte. Lichefierea are loc la temperaturi de -162 °C, însoțită de eliminarea impurităților (praf sau CO2). Astfel gazele vor ocupa un volum de 600 de ori mai mic decât cel la presiunea atmosferică.

Graba a îndreptat atenția către terminalele plutitoare, așa numitele FSRU (floating storage and regasification units). Germania, care ar avea de înlocuit 46 de miliarde de metri cubi de gaze rusești cu LNG importat, vrea să construiască patru și să împrumute trei.



Numai că, deși se instalează mai repede, dotarea cu terminale plutitoare tot va fi prea îndelungată.

Primul terminal german onshore ar putea fi gata abia în 2026, așa că Germania vrea să împrumute terminale plutitoare din Grecia și Norvegia. Primul dintre acestea ar putea fi operațional până la sfârșitul anului, iar celelate două sau trei – până la jumătatea anului 2024, potrivit Euractiv.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.