ACCES PREMIUM
De ce premium?
Limitarea deținerii de microfirme: Tot acționariatul trebuie analizat, deci inclusiv persoanele juridice
În contextul în care, din 2023, numărul de companii plătitoare de impozit micro pe care le poate deține un acționar sau un asociat va fi limitat la maximum trei, pe final de 2022 trebuie analizat ce firme vor rămâne la regimul micro și ce firme vor trece la regimul impozitului pe profit. Conform specialiștilor, analiza trebuie să includă și persoanele juridice care sunt acționari sau asociați la microfirme, nu doar persoanele fizice.
Articolul continuă mai jos
„Asociați sau acționari pot fi și persoane fizice, și persoane juridice. Trebuie analizată situația în ambele cazuri - per entitate și per individ. Deci, tot acționariatul trebuie analizat, din perspectiva asta, indiferent că acționar sau asociat este o persoană fizică sau o persoană juridică ori că e un mix în acționariat... că e rezident, că e nerezident... Întrebarea se mai pune și dacă e vorba de deținere directă sau indirectă - părerea mea este că, atât timp cât nu este scris de indirectă, atunci deținerea e doar directă”, a atenționat recent, la o
conferință fiscală organizată de avocatnet.ro,
Elena Geageac, Tax Associate Director la KPMG România.
Așa cum atenționam lunile trecute, noile condiții stabilite, prin OG 16/2022, pentru regimul impozitului micro, ce sunt aplicabile de la 1 ianuarie 2023, includ și
o limitare a numărului de microfirme deținute de același acționar sau asociat.
Mai precis, condiția nou-introdusă prevede că o firmă poate aplica regimul micro dacă
„are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor”, așa cum prevede ordonanța.
În eventualitatea în care, la 1 ianuarie 2023, un acționar sau un asociat deține mai mult de trei companii plătitoare de impozit micro, acesta va trebui să aleagă cine rămâne la regimul micro (cotă: 1%) și cine trece la regimul impozitării profitului (cotă: 16%).
Ordonanța nu prevede nicio sancțiune explicită pentru cine va ignora această regulă. Însă asta nu înseamnă că neconformarea va fi lipsită de riscuri fiscale. Ba din contră. Specialiștii avertizează că acționarii sau asociații care nu vor lua măsurile necesare pentru a deține maximum trei microfirme
vor risca să aibă probleme în cazul unui control fiscal.
De ce a fost introdusă limitarea pentru deținerea de microfirme? Deoarece autoritățile și-au dat seama că mulți antreprenori
fac abuz de acest regim pentru a evita impozitarea mai mare de la regimul impozitului pe profit.
„Din unele discuții pe care le-am avut cu oficiali ai Ministerului Finanțelor, am aflat că existau persoane fizice care aveau 40-50 de microîntreprinderi cu același obiect de activitate. Era clar că se abuza, dar, până la urmă, era o prevedere legală care permitea lucrul acesta”, a spus, la același eveniment,
Alexandru Comănescu, Director la KPMG.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.