Până și Bulgaria – cu o fiscalitate mai mică decât a României, colectează venituri fiscale de 32% din PIB.
Mai îngrijorător, dacă în ultimul deceniu, veniturile fiscale din UE au consemnat un avans de 2,2 puncte procentuale din PIB, în România creșterea a fost de doar 0,3 puncte procentuale.
Este cel mai slab rezultat din rândul statelor membre care au reușit să realizeze o oarecare consolidare fiscală, în UE existând și patru țări a căror venituri fiscale au scăzut la procent din PIB în perioada 2011-2021. Este vorba despre Belgia (-0,9 pp), Malta (1,8 pp), Ungaria (2,5 pp) și Irlanda (7,3 pp).
Irlanda e un caz aparte întrucât a avut o creștere artificială a PIB după mutarea unor multinaționale din UK la Brexit – astfel încât veniturile colectate sunt diminuate artificial.
Veniturile fiscale ale României abia au ținut pasul cu PIB
Veniturile fiscale ale României au fluctuat semnificativ în ultimul deceniu, de cele mai multe ori colectarea nereușind să țină pasul cu avansul PIB.
De altfel, eficiența slabă a colectării este ilustrată și de GAP-ul uriaș de TVA (deficitul de încasare a TVA) pe care îl înregistrează România, de 34,9%, respectiv 7,4 miliarde de euro la nivelul anului 2019, cel mai mare din UE, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene.
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)