UPDATE: Angajatorii nu mai pot interveni în procesul de alegere a reprezentanților salariaților și nici nu-l mai pot împiedica

Legea nr. 367/2022 privind dialogul social a înlocuit oficial Lege 62/2011 pe 25 decembrie. Noua lege include și modul în care lucrătorii sau salariații își pot alege reprezentanții, numărul acestora și obligația, clară și fără echivoc, a angajatorilor de a nu interveni în acest proces sau de a-l împiedica.

Rămâne, în continuare, condiția ca reprezentanții salariaților să fie aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitatea respectivă, iar acest lucru înseamnă că pentru fiecare reprezentant trebuie să fie exprimate voturi „pentru” din partea a cel puțin jumătate din numărul total al lucrătorilor/salariaților, nu din numărul celor prezenți.

Angajatorul poate, cel mult, facilita desfășurarea procedurilor de alegere, însă numai în situația în care primește o solicitare în acest sens din partea lucrătorilor/salariaților.

Practic, obligația angajatorului este de informa salariații/lucrătorii cu privire la drepturile pe care aceștia le exercita, acest aspect fiind oricum obligatoriu chiar anterior încheierii contractului de muncă, și de a iniția negocierile colective în termenul legal, iar salariații/lucrătorii vor decide modul în care își vor exercita concret dreptul de a negocia colectiv, fie prin înființarea unei organizații sindicale, fie prin alegerea reprezentanților.

Concret, într-o unitate (firmă/companie/instituție etc.) în care nu există sindicat și nici nu sunt salariați/lucrători înscriși într-un sindicat/într-o federație înființat/înființată la nivelul sectorului de activitate care să poată, potrivit legii, negocia colectiv la nivel de unitate, angajații/lucrătorii pot constitui un grup de inițiativă care elaborează procedurile și/sau regulamentul pentru desfășurarea alegerii reprezentanților angajaților/lucrătorilor.

Ce înseamnă asta?

Înseamnă că deja avem un cadru cât de cât precis în privința modului în care se asigură angajaților/lucrătorilor dreptul constituțional de a alege sau de a fi ales și că fiecare și-l poate exercita cum consideră potrivit.

Cu alte cuvinte, alegerile se vor desfășura în baza unor proceduri și/sau unui regulament și pot fi, tot potrivit legii, contestate.

Nici noua lege nu clarifică toate aspectele, pentru că acest grup de inițiativă nu este clar definit, nefiind precizat nici modul în care s-ar desfășura aceste alegeri dacă, să presupunem, ar exista două sau chiar mai multe grupuri de inițiativă.

Putem presupune că finalitatea, aici, va fi alegerea reprezentanților cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitate, indiferent de numărul grupurilor de inițiativă.

Din momentul în care angajatorul ar primi o astfel de solicitare din partea grupului de inițiativă, în termen de cel mult 10 zile, are obligația de a informa toți  salariații unității cu privire la conținutul procedurilor și/sau regulamentului pentru desfășurarea alegerii reprezentanților angajaților/lucrătorilor.

Pentru inițierea și derularea alegerilor reprezentanților angajaților/lucrătorilor, grupul de inițiativă poate cere consultanță unei federații sindicale legal constituite în sectorul de negociere colectivă respectiv, iar în cazul în care federația sindicală acceptă să ofere consultanță, reprezentantul acesteia are acces în unitate pentru desfășurarea procesului privind alegerea reprezentanților angajaților/lucrătorilor, cu respectarea regulamentului intern al unității.

Câți reprezentanți își vor putea alege salariații

În privința numărului reprezentanților, acesta se poate stabili împreună cu angajatorul, însă atunci când nu se ajunge la un acord, noile dispoziții prevăd un număr maxim, stabilit în funcție de numărul lucrătorilor din unitate:

• 2 reprezentanți, la angajatorii care au sub 100 de angajați/lucrători;
• 3 reprezentanți, la angajatorii care au între 101 și 500 de angajați/lucrători;
• 4 reprezentanți, la angajatorii care au între 501 și 1000 de angajați/lucrători;
• 5 reprezentanți, la angajatorii care au între 1001 și 2000 de angajați/lucrători;
• 6 reprezentanți, la angajatorii care au peste 2000 de angajați/lucrători.

Pentru că până în acest moment au fost identificate situații în care persoane care ocupau funcții de conducere care asigurau reprezentarea administrației în raporturile cu angajații/lucrătorii sau care participau la decizia conducerii întreprinderii la nivelul unității erau și reprezentanți ai lucrătorilor, pentru că nu exista o interdicție expresă în acest sens, din momentul intrării în vigoare a noilor modificări, acestea nu vor mai putea  fi alese ca reprezentanți ai angajaților/lucrătorilor.

Inspectoratele teritoriale de muncă vor fi obligate să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru alegerea reprezentanților angajaților/lucrătorilor, fără a se preciza dacă numai în momentul depunerii contractului colectiv de muncă pentru înregistrare sau oricând vor fi sesizate, fiind astfel posibile ambele variante.

Tot în cadrul procesului verbal încheiat în urma adunării generale a lucrătorilor se vor preciza atribuțiile reprezentanților, modul de îndeplinire a acestora, precum și durata și limitele mandatului lor.