Ca o regulă generală, persoanele juridice care au plătit sume de bani (reprezentate de impozite, taxe, amenzi) în plus sau în mod eronat în alt buget decât bugetul destinatar au dreptul legal de a solicita organelor fiscale locale compensarea sau restituirea acestor sume potrivit prevederilor art. 167 și art. 168 din Codul de procedură fiscală, după cum urmează:
- sume plătite fără existenţa unui titlu de creanţă;
- sume plătite în plus faţă de obligaţia fiscală;
- sume plătite ca urmare a unei erori de calcul;
- sume plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;
- sume stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;
- sume rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reţinerile prin poprire, după caz, în temeiul hotărârii judecătoreşti prin care se dispune desfiinţarea executării silite.
Cererea de restituire va fi însoţită de copii ale documentelor de plată, delegației/împuternicirii și certificatului de înregistrare fiscală ale solicitantului şi trebuie să cuprindă următoarele elemente:
- denumirea solicitantului;
- codul de înregistrare fiscală;
- domiciliul solicitantului;
- suma şi natura creanţei solicitate la restituire;
- codul IBAN aferent contului în care se solicită restituirea;
- banca la care este deschis contul în care se solicită restituirea sumei;
- motivul pentru care se solicită restituirea sumei, temeiul legal al solicitării şi documente justificative.
După primirea cererii de restituire, organul fiscal local competent va efectua verificarea acesteia, a documentaţiei anexate şi a datelor din evidenţa fiscală. În ipoteza în care organul fiscal local consideră că mai are nevoie de anumite documente relevante soluţionării cererii, va cere solicitantului în scris prezentarea acestora. Restituirea sumelor de la buget se efectuează doar în cazul în care la rolul fiscal nu mai există debite restante de plată.
Termenul de 45 de zile prevăzut pentru soluţionarea cererilor de restituire se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data la care s-a comunicat solicitantului solicitarea de informaţii suplimentare relevante soluţionării acesteia şi data înregistrării primirii acestor informaţii la organul fiscal local competent. În situația în care, după primirea documentaţiei complete înaintate de solicitant şi verificarea datelor din evidenţa fiscală, organul fiscal local constată existenţa unor obligaţii fiscale restante ale solicitantului care a depus cerere de restituire, sumele solicitate se vor restitui numai după efectuarea compensării acestor obligaţii bugetare restante.
Totodată, în cazul în care suma de restituit este mai mică decât obligaţiile restante ale solicitantului, se efectuează compensarea până la concurenţa sumei de restituit, iar în situația în care suma de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligaţii restante ale solicitantului, compensarea se efectuează până la concurenţa obligaţiilor restante, diferenţa rezultată restituindu-se solicitantului.
Organul fiscal local competent va emite o decizie de restituire a sumelor de la bugetul local, prevăzută în anexa nr. 3 (Model 2016 ITL 057) la Ordinul Ministerului Dezvoltării nr. 2.594/2016 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de stabilire a impozitelor și taxelor locale desfășurată de către organele fiscale locale. Decizia de restituire se aprobă de conducătorul organului fiscal local.
Organul fiscal local competent va întocmi un dosar complet pentru operaţiunea de restituire, care va cuprinde:
- cererea solicitantului;
- documentaţia care a stat la baza acesteia;
- copia fişei solicitantului din evidenţa fiscală pentru sumele care au făcut obiectul operaţiunii de compensare, dacă a fost cazul;
- nota de compensare şi/sau nota de restituire, după caz.
Cererea poate fi depusă în termen de cinci ani, sub sancțiunea decăderii. Termenul începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a efectuat plata, potrivit reglementărilor art. 164 alin. (5) din Codul de procedură fiscală. Cererea trebuie să cuprindă următoarele elemente:
- datele de identificare ale debitorului;
- indicarea erorii ce urmează a fi îndreptată;
- modul în care va fi reconsiderată această plată;
- numărul şi data documentelor prin care s-au stabilit ori s-au individualizat sumele de plată pentru care se solicită corectarea erorii din documentul de plată;
- numărul şi data documentului prin care s-a efectuat plata iniţială;
- suma totală achitată prin documentul de plată iniţial;
- data plăţii.
- copia ordinului de plată;
- copia extrasului de cont în care este înregistrată plata eronată;
- copii de pe titlurile de creanţă;
- orice alte documente care atestă eroarea produsă.
În situația în care sunt îndeplinite condiţiile pentru îndreptarea erorilor, organul fiscal local competent emite nota privind corecţia erorilor din documentele de plată întocmite de debitori prin care s-au achitat obligaţii fiscale, în baza căreia Trezoreria Statului efectuează stornarea plăţii eronate şi înregistrarea sumei în conturile bugetare corespunzătoare cu data plăţii indicată în notă, un exemplar al notei fiind transmis debitorului.
În cazul erorilor constând în virarea eronată a obligaţiilor de plată la altă unitate de trezorerie decât cea la care trebuie achitată suma, cererea se depune la organul fiscal local în a cărui rază s-a efectuat plata eronată.
Cererea de îndreptare a erorilor din documentele de plată se va soluţiona în termen de 45 de zile de la înregistrare, potrivit prevederilor art. 77 din Codul de procedură fiscală.
Plata obligațiilor fiscale efectuată într-un cont bugetar eronat este valabilă de la momentul efectuării acesteia. La cererea debitorului, organul fiscal local competent efectuează îndreptarea erorilor din documentele de plată întocmite de debitor, în suma și din contul debitorului înscrise în documentul de plată, cu condiția debitării contului acestuia și a creditării unui cont bugetar.
În situația în care plata obligațiilor fiscale s-a efectuat utilizând un cod de identificare fiscală eronat, eroarea din documentul de plată poate fi corectată cu condiția ca plata să nu fi stins creanțele datorate bugetului în care s-a încasat suma plătită eronat, cu excepția cazului în care în evidența fiscală debitorul înregistrează sume plătite în plus cel puțin la nivelul plățiie ronate; în acest caz, cererea de îndreptare a erorii se depune de cel care a efectuat plata la organul fiscal competent.