avocatnet.ro 
Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 16,4% în luna decembrie 2022, de la 16,8% în noiembrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 22,05%, mărfurilor nealimentare cu 14,95% şi a serviciilor cu 9,78%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.
În luna decembrie, preţurile de consum au crescut cu 0,37% comparativ cu luna precedentă, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 1,26%, serviciile cu 0,67%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,32%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2022 - decembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2021 - decembrie 2021) este 13,8%.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, în luna decembrie 2022 comparativ cu luna noiembrie 2022 este 100,12%.
Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 14,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2022 - decembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2021 - decembrie 2021) determinată pe baza IAPC este 12%.
Analiză: Eșecul tranziției „verzi” ar putea costa 5% din PIB-ul global până în 2050
Industriile care ajută lumea să treacă la emisii net-zero ar putea valora 10,3 trilioane de dolari din economia globală până în 2050, arată, într-un raport publicat marți, firma de consultanță în dezvoltare sustenabilă Arup și firma de consiliere economică Oxford Economics, potrivit Reuters.
De la valuri de caniculă până la inundații, fenomenele meteo extreme nu sunt doar costisitoare, ci provoacă și o revoltă în întreaga lume, împingând guverne și industrii să caute tăierea emisiilor de gaze cu efect de seră și să reducă schimbările climatice.
„Ca economiști, trebuie să fim sinceri în privința faptului că atenuarea schimbărilor climatice va fi scumpă”, a spus, într-un comunicat, șeful Oxford Economics, Adrian Cooper. „Însă tranziția către o economie globală cu o neutralitate a carbonului prezintă de asemenea oportunități convingătoare”.
Analiza arată că noile piețe emergente pentru bunuri și servicii cu impact neutru asupra carbonului din atmosferă, care ajută la îndeplinirea obiectivului climatic stabilit prin Acordul de la Paris, vor valora 10,3 trilioane de dolari, sau aproximativ 5% din PIB-ul mondial prognozat la mijlocul secolului.
„Aceasta include contribuția directă la PIB a producției de vehicule electrice, energiei regenerabile, producției de echipament care folosește energie curată, combustibilor din surse regenerabile și a finanțelor «verzi»; plus activitatea sprijinită la nivelul lanțurilor globale de aprovizionare”, transmite raportul.
Acesta mai arată că, în vreme ce industriile fac tranziția către energie curată în contextul unei crize energetice globale, întreruperile vor creea noi oportunități competitive pentru ca afacerile să se adapteze rapid la cererea aflată în schimbare.
Arup și Oxford Economics arată că tranziția verde ar putea duce la o creștere substanțială a productivității provenită din atenuarea schimbărilor climatice, în comparație cu „o lume în care schimbările climatice rămân necontrolate sau prost gestionate”.
Elevii care încep clasa a cincea anul viitor vor avea parte de schimbări uriașe la finalul celor patru ani de gimnaziu. Noua Lege a Educației propune reintroducerea admiterii la liceu, din 2028. Asta înseamnă că elevii ar putea da un examen separat de Evaluarea Națională, pe baza căruia vor obține un loc la liceul dorit. Decizia organizării unei probe separate de admitere va fi exclusiv a unității de învățământ, care va trebui să anunțe subiectele cu un an înainte. 0 seconds of 4 minutes, 49 secondsVolume 90%
Dacă aceste propuneri vor fi adoptate, măsurile pe care le prevăd vor fi implementate gradual.
Propunerile referitoare la examenele naționale ar urma să se aplice din 2028, pentru că e nevoie de o generație la mijloc, care să lucreze după planurile cadru.
Schimbările majore vizează intrarea la liceu. Astfel, liceele din țară cu cea mai mare concurență – cu mai mult de un candidat pe un loc - , indiferent dacă sunt colegii naționale, colegii tehnologice sau grupuri școlare, ar urma să organizeze concurs de admitere pentru până la 90% din locurile existente, 10% urmând să fie ocupate prin repartizare computerizată.
Dacă modificarea va fi adoptată, ar urma să se aplice pentru elevii care intră în clasa a cincea în anul următor intrării în vigoare a legii.
Liceele trebuie să anunțe cu un an înainte sistemul de admitere pe care-l vor prefera, iar examenul cu două probe scrise vor fi adaptate fiecărui profil, astfel încât elevii să aibă timp să se pregătească. Dacă un liceu are două specializări: filologie (profilul Uman) și matematică-informatică (Real), atunci poate organiza examen la română/limbă străină pentru filologie sau matematică și informatică pentru specializarea de la Real, la profilul științele naturii subiectele pot fi din biologie, matematică sau chimie.
ardnaxella
Comentarii articol (0)