Mugur Isărescu: „Progresele privind inflaţia se vor face treptat, că este un alt tip de inflaţie”

Mugur Isărescu: „Progresele privind inflaţia se vor face treptat, că este un alt tip de inflaţie”

„Progresele în ceea ce priveşte inflaţia se vor face treptat, că este un alt tip de inflaţie”, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a „Raportului asupra stabilităţii financiare - decembrie 2022”. 

Isărescu vorbește despre o inflație generată de ofertă mai mult decât de cerere. „Că în România este inflaţie, ne batem cu ea, trebuie să asigurăm şi stabilitatea financiară şi progresele în ceea ce priveşte inflaţia se vor face treptat, că este un alt tip de inflaţie. Este cum se spunea pe vremea mea cost - push inflation, is not exactly demand pull, mainly cost push. Terminologia actuală a evoluat. Se vorbeşte de inflaţie pe partea ofertei”, a explicat guvernatorul BNR. 

Isărescu face o comparație cu situația din anul precedent și spune că, deși România avea cea mai mare inflație din Europa în 2022, în 2023 țara noastră este pe a 8-a poziție, după state precum Ungaria, Cehia sau Polonia.

„Privind stabilitatea financiară, ne-am preocupat în continuare de stabilitatea preţurilor. Avem în România o creştere masivă a inflaţiei, dar peste tot în lume s-a întâmplat. Asta nu înseamnă că ne spălăm pe mâini. Dacă ne uităm şi facem comparaţii, că nu poţi să te uiţi numai la tine, trebuie să te uiţi şi la ce se întâmplă în lume, din 2019, în condiţiile în care ne-a preocupat stabilitatea financiară. Uitaţi curba României, cea cu albastru. Cu un an înainte eram chiar pe locul I, cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Am ajuns pe locul 8”, a spus Isărescu. 

Guvernatorul BNR a afirmat că instituţia nu uită de stabilitatea preţurilor şi că lucrează împreună cu stabilitatea financiară şi cu stabilitatea preţurilor. 

În ceea ce priveşte stabilitatea financiară, el a prezentat o comparaţie cu media europeană pe baza câtorva indicatori. În acest context, el a menţionat că o mare problemă după criza din 2008 a fost rata creditelor neperformate. 

„Mare problemă, în special după criza din 2008 - 2009 au fost creditele neperformante. Atât de mare încât putea să dărâme sistemul bancar din România", a spus Isărescu. El a declarat că România stă mai bine decât media europeană. De asemenea, avem o acoperire mai bună cu provizioane a creditelor neperformante. 

ANRE a amendat cu 2,4 milioane lei operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice care nu citesc indexul la timp

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei i-a amendat pe operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice cu 2,4 milioane lei pentru depăşirea frecventă a intervalului de trei luni pentru citirea indexului, informează ANRE printr-un comunicat. 

"La sfârşitul anului 2022, am dispus acţiuni de control inopinate la operatorii de distribuţie a energiei electrice, prin care am verificat modul de îndeplinire a obligaţiei de citire a indexului grupului de măsurare a energiei electrice la un interval de timp care nu trebuie să depăşească 3 luni, în cazul clienţilor casnici, aşa cum prevede art. 45 alin. (10) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare. 

În urma finalizării acţiunilor de control, inspectorii au constatat depăşiri frecvente a intervalului de 3 luni pentru citirea indexului grupului de măsurare a energiei electrice, toţi operatorii de distribuţie verificaţi fiind sancţionaţi cu amenzi contravenţionale", a subliniat preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, citat de Agerpres.

Astfel, E-Distribuţie Muntenia, E-Distribuţie Banat, E-Distribuţie Dobrogea, Distribuţie Energie Electrică România, Distribuţie Energie Oltenia şi Delgaz Grid au fost sancţionate cu câte 400.000 de lei fiecare.

Analiză: Eșecul tranziției „verzi” ar putea costa 5% din PIB-ul global până în 2050

Industriile care ajută lumea să treacă la emisii net-zero ar putea valora 10,3 trilioane de dolari din economia globală până în 2050, arată, într-un raport publicat marți, firma de consultanță în dezvoltare sustenabilă Arup și firma de consiliere economică Oxford Economics, potrivit Reuters. 

De la valuri de caniculă până la inundații, fenomenele meteo extreme nu sunt doar costisitoare, ci provoacă și o revoltă în întreaga lume, împingând guverne și industrii să caute tăierea emisiilor de gaze cu efect de seră și să reducă schimbările climatice. 

„Ca economiști, trebuie să fim sinceri în privința faptului că atenuarea schimbărilor climatice va fi scumpă”, a spus, într-un comunicat, șeful Oxford Economics, Adrian Cooper. „Însă tranziția către o economie globală cu o neutralitate a carbonului prezintă de asemenea oportunități convingătoare”. 

Analiza arată că noile piețe emergente pentru bunuri și servicii cu impact neutru asupra carbonului din atmosferă, care ajută la îndeplinirea obiectivului climatic stabilit prin Acordul de la Paris, vor valora 10,3 trilioane de dolari, sau aproximativ 5% din PIB-ul mondial prognozat la mijlocul secolului.

„Aceasta include contribuția directă la PIB a producției de vehicule electrice, energiei regenerabile, producției de echipament care folosește energie curată, combustibilor din surse regenerabile și a finanțelor «verzi»; plus activitatea sprijinită la nivelul lanțurilor globale de aprovizionare”, transmite raportul. 

Acesta mai arată că, în vreme ce industriile fac tranziția către energie curată în contextul unei crize energetice globale, întreruperile vor creea noi oportunități competitive pentru ca afacerile să se adapteze rapid la cererea aflată în schimbare. 

Arup și Oxford Economics arată că tranziția verde ar putea duce la o creștere substanțială a productivității provenită din atenuarea schimbărilor climatice, în comparație cu „o lume în care schimbările climatice rămân necontrolate sau prost gestionate”.