ROBOR a crescut pentru prima dată după trei luni de scăderi. IRCC a crescut cu 40% de la 1 ianuarie, dar păstrează distanța

ROBOR a crescut pentru prima dată după 3 luni de scăderi. IRCC a crescut cu 40% de la 1 ianuarie, dar păstrează distanța

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut marți la 7,28% pe an, de la 7,27% pe an, joi, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). 

Ultima dată când indicele a avut o valoarea apropiată a fost pe 21 iulie 2022, când a atins nivelul 7,21% pe an. 

Aceasta este prima creștere a ROBOR la 3 luni de la 2 noiembrie până în prezent. Atunci, valoarea indicelui a crescut la 8,20%, de la 8,19% cu o zi înainte. Ulterior, au urmat doar scăderi sau perioade mai lungi de stagnare. 

ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 7,54% pe an, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la nivelul de 7,91% pe an. 

ROBOR a atins în 2022 cel mai mare nivel din ultimii 12 ani 

ROBOR la 3 luni a atins pe 26 octombrie 2022 nivelul de 8,21% valoare record pentru ultimii 12 ani. Un nivel asemănător nu mai fusese atins din ianuarie 2010. 

La începutul lui 2022, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. A urmat o creștere continuă timp de 8 luni, indicele atingând în prima parte a lunii august valoarea de 8,14%. Atunci, mesajul transmis de guvernatorul BNR a oprit creșterea indicelui și a declanșat o scădere lentă, însoțită de perioade lungi de stagnare. La mijlocul lui septembrie ROBOR, și-a reluat creșterea și la finalul lunii octombrie a atins un nou maxim al ultimilor 12 ani - 8,21%. 

Cu toate acestea, creșterea s-a oprit în octombrie, iar în doar câteva luni indicele a pierdut un procent și a ajuns la valoarea de astăzi de 7,28%.

Dobânda BNR a crescut constant 

BNR a crescut recent dobânda de politică monetară, la 7% pe an, de la 6,75% pe an. Este prima creștere din anul 2023, după ce în anul anterior aceasta a crescut de opt ori, ajungând de la 2% în luna ianuarie la 6,75% în luna noiembrie.

Prețul pe tona de ulei a scăzut, dar ieftinirea nu se va vedea imediat la raft

Uleiul, unul dintre alimentele care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, ar putea să se ieftinească. Prețurile pe tonă au scăzut cu 100 de euro, de la începutul anului, ceea ce înseamnă aproximativ 8%. 

Motivele principale ar fi producția mai mare anul acesta, estimată la nivel global, dar și faptul că exporturile din Ucraina s-au reluat, după o perioadă de pauză cauzată de război. 

Rusia rămâne cel mai mare producător și exportator din lume. Pe locul 2 este Uniunea Europeană, care a surclasat Ucraina și ar urma să aibă o producție de 4,6 milioane de tone de ulei de floarea soarelui anul acesta, cu 4% mai mult față de anul comercial trecut.  

În total, producția globală de ulei de floarea soarelui va fi de 20,3 de milioane de tone, cu aproximativ 2 milioane de tone mai mult decât necesarul de consum. Cezar Gheorghe, expert analist pentru comerțul cu cereale, a declarat la Digi24 că prețul uleiului la raft trebuie să coboare, dar asta se va întâmpla gradual în 2 – 3 luni.

"Va mai dura 60 - 90 de zile ca să vedem această ieftinire la raft. În ceea ce privește aprovizionarea, prețul semințelor era 530 dolari pe tonă la noi, iar acum s-a ridicat la 570 de dolari pe tonă, din cauză că Rusia pune mari probleme privind exportul de ulei, în Ucraina unitățile de procesare lucrează cu intermitențe și există cerere constantă de semințe de floarea soarelui.

Numărul oamenilor care confundă stânga cu dreapta este mai mare decât se credea. Oamenii de știință abia încep să înțeleagă motivul

Poate părea o greșeală aproape copilărească, dar un număr surprinzător de mare de adulți confundă stânga cu dreapta, iar oamenii de știință abia încep să înțeleagă de ce, potrivit BBC. 

În timp ce pentru unii oameni e simplu să spună care e stânga și care e dreapta, o minoritate semnificativă - aproximativ una din șase persoane, conform unui studiu recent – au o problemă cu asta. 

Chiar și pentru cei care cred că nu au probleme, distragerea atenției din cauza zgomotului ambiental sau a unor întrebări care nu au legătură pot sta în calea alegerii corecte. 

„Nimeni nu are dificultăți în a deosebi noțiunile de față și spate sau sus și jos”, spune Ineke van der Ham, profesor de neuropsihologie la Universitatea Leiden din Olanda. 

Dar când vine vorba de stânga și dreapta, situația e diferită. 

„Este din cauza simetriei și pentru că atunci când te întorci, este invers. De aici vine confuzia,” explică ea. 

Să deosebești stânga de dreapta este de fapt un proces destul de complex, care apelează la memorie, limbaj, procesare vizuală și spațială și rotație mentală. Cercetătorii abia încep să înțeleagă exact ceea ce se întâmplă în creierul nostru atunci când facem această distincție și de ce este mult mai ușor pentru unii oameni decât pentru alții.

„Unii oameni pot deosebi în mod natural dreapta de stânga, fără să se gândească. Dar alții trebuie să treacă printr-un întreg proces”, spune Gerard Gormley, medic generalist și profesor clinic la Queen's University Belfast din Irlanda de Nord.