avocatnet.ro 
Dobânzile au crescut vertiginos în ultima vreme, așa că românii amână momentul în care decid să își cumpere o locuință. Pentru a resuscita vânzările în declin, dezvoltatorii vin cu numeroase promoții și beneficii pentru clienți. Astfel, un apartament cu 3 camere, este mai ieftin și cu 8.000 de euro. Însă, de la 1 aprilie indicele IRCC va crește și mai mult, încă un hop în calea celor care vor să își cumpere o casă.
Dobânzile ridicate au pus frână vânzărilor de locuințe. La unii dezvoltatori scăderea este de până la 30% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Irina Chițu - director comparator bancar: Oamenii chiar daca isi doresc acele apartamente vor să ia un credit văd că nu se mai încadrează la aceeași sumă de credit și atunci așteaptă ori să strângă un avans mai mare ori să mai ieftinească proprietățile. Pentru a cumpăra o locuință cu un avans de doar 5% prin Noua Casă, cumpărătorii trebuie să dispună de venituri mai mari cu 67% față de anul trecut. La un credit de 66.500 de euro, venitul minim necesar trebuie să fie aproape 5.300 de lei. În urmă cu un an era aproximativ 3.200 lei și indicele IRCC de aproximativ 5 ori mai mic.
Adrian Codîrlașu - vicepreședinte Consiliul Analiștilor Fiscali: Cei care cumparau pe credit, probabil isi vor face foarte bine calculele inainte. Această cerere de active imobiliare finantate prin credite este posibil sa scada.
Dacă în alți ani, locuințele erau achiziționate încă din faza de proiect, acum există apartamente gata și, încă, fără niciun cumpărător. Pentru a atrage clienții, unii constructorii oferă mobilă cadou, vouchere și reduceri de preț.
Ramona Ganea - brand manager ansamblu imobiliar: Pot beneficia de discount indiferent de forma de achiziție. Este cuprins între 3 și 8%. Dacă ne-am raporta la un apartament cu 3 camere, de exemplu, discountul poate sa ajungă până la 8.000 de euro. Le oferim de asemenea vouchere pentru electrocasnice în valoare de 500 de euro.
Rezultatele unei acţiuni de verificare (sweep), care a vizat 399 de magazine virtuale ale unor comercianţi cu amănuntul (care vând produse variind de la textile la produse electronice), a arătat că 148 de site-uri se bazează pe practici manipulatoare, a anunţat luni Comisia Europeană.
Executivul comunitar şi autorităţile naţionale de protecţie a consumatorilor din 23 de state membre, din Norvegia şi Islanda (reţeaua CPC) au publicat rezultatele unei acţiuni de verificare a site-urilor web de vânzare cu amănuntul. Verificarea s-a axat, de asemenea, pe trei tipuri specifice de practici manipulatoare despre care se constată deseori că sunt utilizate pentru a-i determina pe consumatori să facă alegeri care ar putea să nu fie în interesul lor, aşa-numitele „interfeţe înşelătoare”. Printre acestea se numără: numărătoarele inverse false; interfeţele web concepute pentru a-i determina pe consumatori să facă achiziţii, să cumpere abonamente sau să aleagă alte opţiuni; precum şi informaţiile ascunse.
Ancheta a arătat că 148 de site-uri conţineau cel puţin una dintre aceste trei interfeţe înşelătoare.
„Conform verificării noastre, aproape 40% din site-urile web de cumpărături online se bazează pe practici manipulatoare menite să exploateze vulnerabilităţile consumatorilor sau să îi înşele. Acest comportament este vădit reprobabil şi contravine protecţiei consumatorilor. Astăzi, dispunem deja de instrumente obligatorii cu ajutorul cărora putem contribui la soluţionarea acestor probleme şi fac apel la autorităţile naţionale îndemnându-le să recurgă la capacităţile lor de asigurare a respectării legii pentru a lua măsuri adecvate şi pentru a combate aceste practici. În paralel, Comisia revizuieşte întreaga legislaţie privind protecţia consumatorilor pentru a se asigura că aceasta este adecvată pentru era digitală, inclusiv pentru a evalua dacă interfeţele înşelătoare fac obiectul unor supravegheri adecvate”, a declarat comisarul pentru justiţie, Didier Reynders.
La recensământul din 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate, precizează, marți, INS, referitor la datele provizorii ale recensământului. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici, adaugă INS. Potrivit instituției, s-au declarat români 14.801.400 persoane (89,3%), populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002.200 persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 de persoane (3,4%).
Structura etnică și confesională a populației rezidente a României
"La recensământul din 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente", precizează INS.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).
Roland Mindrila 
VapAndrei
Comentarii articol (0)