INS: Economia României a crescut cu 4,8% în 2022

INS: Economia României a crescut cu 4,8% în 2022

Produsul Intern Brut al României s-a majorat cu 4,8% în anul 2022, comparativ cu anul 2021, arată estimările „semnal” publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

Datele pe serie brută arată că PIB-ul a crescut cu 4,6% față de 2021. 

„Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2021, 

Produsul Intern Brut, în trimestrul IV 2022, a înregistrat o creştere cu 4,6%. În anul 2022, comparativ cu anul 2021, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 4,8%”, arată datele INS. 

Datele privind seria ajustată sezonier arată că produsul intern brut în trimestrul IV 2022 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,1% comparativ cu trimestrul III 2022. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 4,6% pe seria brută şi cu 5% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2022, fiind înregistrate diferenţe nesemnificative faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 12 ianuarie 2023, arată datele INS.

Datele privind seria ajustată sezonier arată că în trimestrul IV 2022 faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 5%. 

Ca urmare a includerii estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul IV 2022 în seria brută trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2022, publicată în comunicatul de presă din 12 ianuarie 2023. Astfel: rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au fost revizuite de la 101,5% la 101,4%; Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Investiţiile străine directe în România au urcat la aproape 34% în 2022

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au urcat cu 33,37% în 2022, la 10,698 miliarde de euro, comparativ cu 8,021 miliarde de euro în anul anterior, conform unui comunicat public al Băncii Naţionale a României, remis luni către Agerpres. 

„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 10,698 miliarde de euro (comparativ cu 8,021 miliarde de euro în perioada ianuarie - decembrie 2021), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 7,924 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,774 miliarde de euro”, se menţionează în comunicat.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în 2022, cu 25,5%, comparativ cu 2021, la 7.368 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). 

Cele 7.368 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 45,567 milioane de dolari, cu 5% mai mic faţă de cel al firmelor înmatriculate în anul anterior, de 47,941 milioane de dolari. 

În decembrie 2022, au fost înmatriculate 495 de firme cu participare străină la capitalul social.  

În funcţie de domenii de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în luna decembrie în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (25,05% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (20,81%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (19,6%). 

Banca Centrală Europeană: Inflaţia ridicată afectează guvernele din zona euro. „Presiunile asupra cheltuielilor se vor intensifica”

Inflaţia rapidă din zona euro va afecta în timp finanţele publice, se arată într-un studiu publicat luni de Banca Centrală Europeană (BCE), deşi unii analişti susţineau că guvernele ar putea profita, deoarece datoria este la un nivel ridicat şi cresc veniturile din taxe, transmite Reuters. 

În cazul unei perioade în care inflaţia este la un nivel acceptabil şi fără ajustări automate ale cheltuielilor, nivelul datoriei blocului comunitar ar scădea într-adevăr, dar şocul energetic, încetinirea economiei, regulile rigide privind cheltuielile fac ca poziţia fiscală a guvernelor să fie deja afectată negativ după un an, explică BCE. 

"Totuşi, în următorii ani, presiunile asupra cheltuielilor se vor intensifica şi vor compensa beneficiile pe partea de venituri, ducând la o deteriorare a echilibrului bugetar în 2024", avertizează instituţia cu sediul la Frankfurt. 

Deşi în mod normal inflaţia majorează veniturile din taxe, impulsionarea veniturilor de pe urma şocului energetic este modestă, afectând profitabilitatea companiilor, reducând ritmul de creştere al economiei şi punând presiune pe cheltuielile publice, notează Agerpres.

"Mai mult, reacţia de politică monetară cerută pentru evitarea şocului cauzat de inflaţie duce la efecte secundare semnificative, la majorarea dobânzilor plătite pentru datoria guvernamentală", susţine BCE. 

Instituţia spune că aproximativ o treime din cheltuielile guvernamentale sunt de asemenea indexate, în principal în funcţie de inflaţie, astfel încât creşterea preţurilor forţează automat guvernele să cheltuiască mai mult. 

În plus, atrage atenţia BCE, cheltuielile excesive ale guvernelor, menite să atenueze efectele inflaţiei, sunt doar temporare şi vor fi reluate, astfel încât inflaţia va scădea extrem de lent.