BNR: Creşterea economică va încetini semnificativ în 2023, dar îşi va reveni în 2024

BNR: Creşterea economică va încetini semnificativ în 2023, dar îşi va reveni în 2024

Creşterea economică va încetini semnificativ în 2023, în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, dar se va revigora în 2024 mai mult decât decât se anticipa până acum, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), informează Agerpres. 

"Membrii Consiliului au observat că, după ce s-a temperat doar uşor în anul 2022, creşterea economică este aşteptată să decelereze semnificativ în 2023 - în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior", se arată în minuta şedinţei care a avut loc pe 9 februarie, dar care a fost făcută publică acum.

Creşterea economică prognozată pentru 2024 este pusă pe seama atragerii fondurilor europene, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. 

Potrivit BNR, principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, chiar dacă acesta a fost afectat de inflaţie, mărirea ratelor sau de starea de îngrijorare faţă de războiul din Ucraina. 

Membrii Consiliului au reliefat din nou importanţa atragerii fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocând, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, iar, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială foarte dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

Consumul de gaze din UE a scăzut cu 19% în perioada august 2022-ianuarie 2023

Consumul de gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu 19,3% în perioada august 2022 - ianuarie 2023, faţă de media consumului de gaze pentru aceeaşi perioadă din 2017 - 2021, arată datele publicate marţi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). 

Obiectivul UE este o reducere cu 15% a consumului de gaze în perioada august 2022 - martie 2023, comparativ cu media din aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani consecutivi, pentru a stopa dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia. 

În perioada august 2022 - ianuarie 2023, în rândul statelor membre UE, cea mai redusă scădere a consumului de gaze naturale s-a înregistrat în Irlanda (minus 0,3%), în timp ce Spania (minus 13,7%) şi Slovenia (minus 14,2%) au raportat scăderi semnificative, dar nu au atins ţinta de 15%. În alte state membre UE, consumul a scăzut cu peste 15%, în unele cu peste 40%, scrie Agerpres. 

Cel mai semnificativ declin al consumului s-a înregistrat în Finlanda (minus 57,3%), Lituania (minus 47,9%) şi Suedia (47,9%). România, Luxemburg, Ţările de Jos, Danemarca, Croaţia, Ungaria, Grecia şi Bulgaria au raportat scăderi ale consumului între 20% şi 30%.

În primele şapte luni din 2022, consumul de gaze naturale în Uniunea Europeană a variat între 1.938 petajouli (PJ) în ianuarie, o lună mai rece, cu un consum mai ridicat, şi 785 PJ în iulie, ceea ce indică per ansamblu o scădere a consumului lunar, chiar înainte de a se stabili ţinta de reducere de 15%.

Pentru că se întârzie racordarea, rețeaua națională pierde multă energie verde produsă de românii cu panouri fotovoltaice

Sute de români care și-au instalat panouri fotovoltaice pierd multă energie pentru că nu pot injecta surplusul în rețea. Asta pentru că racordările întârzie chiar și o jumătate de an în unele cazuri. Doar în primele două luni ale acestui an, aproape 500 de români au depus plângere la ANRE pentru că distribuitorul a întârziat racordarea la sistem. De vină ar fi avalanșa de cereri cu care se confruntă operatorii de energie.

Din vară, Adrian și-a instalat panouri fotovoltaice pentru a scăpa de facturile la curent care se anunțau din ce în ce mai mari. Tot de atunci se chinuie să devină și prosumator, iar surprusul de energie pe care îl produce să îl injecteze în rețea. Însă dosarul lui încă se află pe masa distribuitorului de energie. 

Adrian: Am stat la pasul 7 cred că 3 luni de zile, verificarea dosarului. Am pierdut energie electrică, nu neapărat pentru mine, cât și pentru rețeaua națională. Cine dorește să devină prosumator trebuie să se înarmeze cu răbdare pentru că va dura mult. 

Prin aceeași situație a trecut și o femeie din Ploiești care a așteptat 7 luni până să primească certificatul de prosumator. 

Carmen Mirodonie, prosumator: În iulie a fost prima depunere online a documentației. După ce am făcut câteva reveniri și sesizări că nu am primit niciun răspuns, am depus inclusiv fizic documentația în septembrie. Și în sfarșit la finalul lunii februarie am reușit să încheiem. Trebuie să insiști, insiști, cu revenire, cu adrese, cu drumuri și să insiști, pentru că altfel nu se poate.