Ce fel de economie avem: Curiosul caz al comerțului cu Ungaria, care e cea de-a treia sursă de deficit comercial

Ceea ce până acum nu se știa este că, în privința Ungariei – care, luată singură, e cea de-a treia sursă de deficit comercial – minusul încasat de România nu vine din volumul schimburilor comerciale, ci din valoarea acestora:

Cu alte cuvinte, am trecut, în sfârșit, pe excedent, dar numai ca volum cu Ungaria, exportăm mai mult decât importăm, dar diferența de bani rămâne netă în favoarea vecinilor noștri. Asta arată ce fel de economie are România și unde ar trebui făcute reglajele de competitivitate.

România a reușit să-și îmbunătățească semnificativ poziția comercială față de Ungaria în primele 11 luni din 2022, însă doar la capitolul cantități exportate, nu și la capitolul valoare adăugată, soldul comercial cu vecinii din vest fiind în continuare unul negativ, reiese din datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) la solicitarea CursdeGuvernare.

Ungaria este a treia ”sursă” de deficit comercial a România, după Germania și Polonia. Datele din ultimul an arată că deși situația s-a mai îmbunătățit, România tot nu reușește să-și reducă dependența structurală de vecinii săi.

Acest lucru s-ar putea dovedi cu atât mai neconvenabil cu cât Ungaria s-a confruntat, spre exemplu, în 2022 cu o veritabilă criză valutară, care s-a tradus printr-o explozie a inflației la nivelul de 24,5% în decembrie. Iar acest lucru a produs consecințe și asupra pieței locale, România importând inflație pe canalul comercial.

România a trecut la plus pe volum, dar rămâne cu mult pe minus la valoare

Diferența dintre bunurile exportate și cele importate din Ungaria în perioada ianuarie-noiembrie 2022 a fost de +106,1 milioane de tone, față de -1,6 miliarde de tone în aceeași perioadă din 2021. În bani însă, România a continuat să aibă deficit comercial, de circa 1,3 miliarde de euro anul trecut, în corecție cu 44,1% față de 2021, când acesta era de aproape 2,4 miliarde de euro, reiese din datele INS.

Principalele elemente care au contribuit la această evoluție au fost:

• produsele minerale: sare; sulf; pământuri și pietre; ipsos, var și ciment; minereuri, zgură și cenușă; combustibili minerali, uleiuri minerale și produsele distilării acestora; materii bituminoase; ceară minerală.
• produse ale regnului vegetal: plante vii, legume, fructe, cafea, ceai, cereale, produse ale industriei morăritului, semințe etc.

În privința celor dintâi, explozia prețurilor, precum și creșterea cantităților exportate au făcut ca România să înregistreze un excedent comercial de 1,1 miliarde de euro, față de deficitul de 80,7 milioane de euro în primele 11 luni din 2021. Exprimat în cantități, excedentul comercial a crescut cu 9,5%, la 1,3 miliarde de tone.

În privința produselor vegetale, capitol la care România se remarcă în principal prin prisma exportului de cereale, evoluția din ianuarie-noiembrie 2022 a fost favorabilă în special prin prisma cantităților și mai puțin a valorii adăugate. Astfel, soldul comercial, exprimat în tone, s-a îmbunătățit de la un deficit de aproape 1,4 miliarde de tone în 2021, la un deficit de doar 31,7 milioane de tone anul trecut. Ca sumă, România a reușit să ”bifeze” un surplus comercial de 30,3 milioane de euro, față de deficitul de 282,2 milioane de euro în 2021.

Adâncirea lipsei de competitivitate: numai la alimente deficitul a urcat la jumătate de miliard

Principalele surse generatoare de deficit comercial în raport cu Ungaria s-au menținut și în 2022, chiar și-au adâncit impactul negativ.

Astfel, deficitul comercial al industriei chimice a crescut cu 19,5%, la -0,8 miliarde de euro. Deficitul comercial de la mașini, aparate și echipamente electrice (abia pe locul 4 în 2021) a urcat pe poziția a doua, depășind jumătate de miliard de euro.

Deficitul industriei alimentare a urcat cu 31%, până la 466,6 milioane de euro.

Deficitul de materiale plastice și articole din material plastic s-a apropiat de 400 de milioane de euro, în urma unui avans de 9,1%, iar cel generat de comerțul de animale vii a urcat cu aproape o treime, până la 321,3 milioane de euro.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.