Cardurile pentru alimente vor fi încărcate mai repede, înainte de Paște

Cardurile pentru alimente vor fi încărcate mai repede, înainte de Paște

Beneficiarii voucherelor pentru alimente vor primi cea de-a doua tranșă de bani din acest an mai repede, înainte de Paşte. 2,4 milioane de români au astfel de carduri, care sunt încărcate o dată la două luni cu 250 de lei. 

Anamaria Ianc, jurnalist Digi24: Ulei, făină, zahăr, legume, fructe, carne și lactate, acestea sunt produsele care se pot cumpăra cu cei 250 de lei. Rămâne de văzut ce cantități își vor permite oamenii să cumpere, dat fiind faptul că, cel puțin la nivelul județului Gorj a fost anunțat că un kg de carne de miel va costa înainte de Paște între 40-45 de lei. Un kg de roșii în piață se va vinde  cu peste 20 de lei, iar un kg de brânză costă deja între 35-45 de lei. Anul acesta, voucherele pentru alimente vor fi încărcate o dată la două luni. Cei mai mulți beneficiari ai cardurilor sunt în Capitală, 122.000. În județul Suceava sunt 90.879 de beneficiari, iar în județul Iași sunt 90.196 de beneficiari. Ministrul Muncii Boloș anunța faptul că termenul pentru încărcarea acestor vouchere a fost stabilit în Săptămâna Mare. Mai exact pe data de 13 aprilie românii vor primi acești 250 de lei pentru a-i folosi atunci când merg la cumpărături pentru masa de Paște. În România, în acest moment, sunt aproximativ 2,4 milioane de beneficiari. 

Categoriile de persoane care primesc voucherele sociale

• pensionarii din sistemul public de pensii ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; 
• persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; 
• familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; 
• familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; 
• familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare; 
• persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Ministerul Mediului: Până la finalul anului, România va avea o strategie naţională de combatere a deşertificării

Secretarul de stat în Ministerul Mediului Sorin Banciu a declarat joi, la Craiova, că până la finalul acestui an România va avea o strategie naţională de prevenire şi combatere a deşertificării şi degradării terenurilor, informează Agerpres.

Acesta a mai afirmat că pentru refacerea acestor terenuri, în afara programului de împăduriri, există un program separat de finanţare.

"Ultima statistică pe care am citit-o arată undeva la jumătate de milion de hectare de terenuri degradate. Însă aici este important să menţionăm faptul că pentru terenuri degradate există o linie, un program separat de finanţare, pentru că acolo terenul fiind degradat nu mai corespunde nici pentru agricultură, nici pentru silvicultură. Şi atunci lucrările necesare redării circuitului economic, fie că vorbim de păduri sau de pajişti, este mai complicat. Este fie nevoie de lucrări de combaterea eroziunii solului sau de degradare care are mai multe forme: pot să fie sărături, pot să fie eroziune de suprafaţă, poate să fie eroziune eoliană, deşertificare etc. Sunt mai multe categorii de terenuri degradate", a spus Sorin Banciu.

Potrivit acestuia, la nivel naţional nu există un inventar concret şi actual al suprafeţei de deşert, întrucât există mai multe ministere care se ocupă de această categorie de terenuri, însă la nivelul Ministerului Mediului există un program de urmărire a ceea ce se întâmplă cu refacerea, ameliorarea terenurilor supuse deşertificări.

"Un inventar concret şi actual al acestor terenuri nu există la Ministerul Mediului pentru că aici sunt mai multe ministere care lucrează, este Ministerul Agriculturii care se ocupă de degradarea trenurilor agricole, însă avem în finalizare strategia de combaterea deşertificării şi degradării terenului, care este în responsabilitatea noastră, unde avem deja măsuri concrete care vor fi aprobate, va fi o hotărâre de Guvern care va stabili ce măsuri concrete luăm pentru fiecare categorie de teren degradat, care vor fi sursele de finanţare, de ce capacitate umană şi tehnică e nevoie să rezolvăm această problemă. Ce este important de menţinut, repararea unui teren degradat nu trebuie să fie neapărat prin împădurire. El poate să fie redat circuitului agricol, poate să fie folosit în alte scopuri, deşi pădurile sunt un panaceu universal pentru mai multe tipuri de probleme, nu trebuie să ne gândim că toate terenurile degradate vor trebui să să fie împădurite sau să devină fond forestier", a mai spus Sorin Banciu.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat joi, la Craiova, o întâlnire de lucru privind Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la care au participat mai mulţi primari, fermieri, potenţiali beneficiari din judeţul Dolj.

În legătură cu finanţarea împăduririlor prin această campanie, Sorin Banciu a afirmat că în ghiduri există o flexibilitate foarte mare cu privire la tipurile de terenuri care se pot împăduri, denumirea acestora fiind cea de "terenuri pretabile la împăduriri".

Boloș: Au intrat 6,3 miliarde de euro din PNRR. Este un moment istoric pentru România. Nu vom mai avea niciodată atâția bani

România are în cont 6,3 miliarde din PNRR și urmează să intre și alte sume în condițiile în care există contracte de 11,9 miliarde de euro. În plus, din mai începe accesarea bugetului pentru politica de coeziune, de 46 miliarde de euro. România nu va mai avea niciodată atâția bani, a spus ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, la Interviurile Digi24.

„6,3 miliarde de euro avem în cont, 650 de milioane de euro avem plătiți”, a spus ministrul.

El a explicat că nu au fost făcute mai multe plăți pentru că șantierele de abia acum se deschid.

„Sunt 11,9 miliarde de euro semnate. Pe 16 mai începe accesarea oficială a celui de al doilea buget, pentru politica de coeziune, 46 de miliarde de euro. Este un moment istoric pentru România. Nu vom mai avea niciodată atâția bani și e bine să dăm dovadă de maturitate și solidaritate pentru ca investițiile să se implementeze, astfel încât România din 2026 să fie una profund modernizată și reformele să fie implementate”, a spus Boloș.

Ministrul a adăugat că dacă proiectele și reformele asumate în PNRR nu sunt finalizate, România va trebui să dea o parte din bani înapoi.

„Aici intervine sancțiunea și plata parțială a cererilor de plată care își urmează cursul. Da, trebuie să dăm o parte din bani înapoi. Anul 2023 va fi și unul de cotitură, și 2024, pentru că în piață apar foarte multe lucrări de investiții pe care le vom derula. Riscul să nu putem implementa proiectele pentru că nu avem constructori este un risc real și noi pregătim un pachet de măsuri tocmai pentru a preveni acest risc și al diminua pe cât posibil”, a adăugat ministrul.