În plină luptă cu schimbările climatice, România nu are o strategie națională pentru combaterea deșertificării terenurilor

În plină luptă cu schimbările climatice, România nu are o strategie națională pentru combaterea deșertificării terenurilor

Curtea de Conturi a constatat că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale „nu a elaborat și implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundaţii.”, informează News.ro 

De asemenea, nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligaţie impusă de lege, este o altă concluzie a unui raport al Curţii de Conturi rezultat în urma unei misiuni de audit care a vizat intervalul 2000 - 2021. ”Cu toate că efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru irigaţii a crescut semnificativ începând cu anul 2017, în urma acordării unor facilităţi financiare beneficiarilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu a evaluat impactul măsurilor de sprijin şi, în consecinţă, nu se cunoaşte dacă acest efort se reflectă în creşterea producţiei agricole. Suprafaţa irigată rămâne redusă, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafeţei amenajate pentru irigaţii şi 35,23% din totalul suprafeţei funcţionale”, se mai scrie în raportul Curţii de Conturi. 

Instituția transmite printr-un comunicat de presă că a ales să facă un audit cu această temă, pe fondul schimbărilor climatice asupra agriculturii, sector vulnerabil la efectele negative ale acestora. “Cu prilejul misiunii de audit efectuate la MADR au fost derulate acţiuni de documentare la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, la Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină şi Creştere a Precipitaţiilor, precum şi la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor”, se precizează în comunicat.

Benzina se scumpeşte peste tot în lume. Economist: Ar putea duce la noi creșteri de prețuri

Preţul litrului de benzină începe să crească peste tot în lume, iar asta  înseamnă noi presiuni inflaţioniste pentru băncile centrale şi guvernele din întreaga lume, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres. 

Cotaţiile futures la benzină au atins cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni la Bursa de la New York. Pieţele de carburanţi au fost afectate la nivel mondial de o combinaţie între opriri neaşteptate ale rafinăriilor şi un nivel al stocurilor mai redus decât cel normal la importante hub-uri de stocare precum coasta americană a Golfului Mexic şi Singapore.

Relansarea preţurilor la benzină ar putea da bătăi de cap băncilor centrale, inclusiv oficialilor de la Rezerva Federală americană, care se străduiesc să răspundă la întrebarea de câtă înăsprire a politicii monetare este nevoie pentru a readuce inflaţia sub control.

„Costurile mari la energie ar putea împinge în sus preţurile de consum şi ar putea conduce la o nouă inflaţia a bunurilor de consum - un sector în care majorările de preţuri au încetinit”, spune Andrew Hollenhorst, economist şef la Citigroup Inc.

Potrivit analiştilor, creşterea cu un cent a preţului galonului de benzină în SUA reduce puterea de cumpărare anualizată cu 1,15 miliarde de dolari. Asta înseamnă că reducerea preţului benzinei cu 1,30 dolari pe galon în al doilea trimestru a permis consumatorilor americani să economisească 150 de miliarde de dolari, iar aceşti bani au fost cheltuiţi pe alte bunuri şi servicii. Acum scumpirea benzinei ar putea să acţioneze ca o frână în calea cheltuielilor, dacă preţurile vor continua să crească semnificativ.

Peste 3 miliarde de oameni folosesc Facebook în fiecare lună

Meta anunţă depăşirea unui prag important de performanţă pentru Facebook, platforma socială fiind folosită acum în fiecare lună de peste 3 miliarde oameni.

Facebook a depăşit pragul de 3 miliarde de utilizatori lunari (care accesează platforma cel puţin o dată pe lună), anunţă Meta în cea mai recentă conferinţă trimestrială cu investitorii, potrivit News.ro

Platforma socială deţinută de Meta a continuat să crească în ultima perioadă, în ciuda faptului că popularitatea acesteia este în scădere în rândul tinerilor.

În total, cele trei reţele sociale deţinute de Meta, Facebook, Instagram şi WhatsApp, au împreună 3,88 de miliarde de utilizatori pe lună - unii dintre acestea folosesc două sau chiar toate cele trei platforme.

La nivel de zi, Facebook are acum 2,064 de miliarde de utilizatori, în creştere de la 2,037 de miliarde de utilizatori în urmă cu un trimestru.

Creşterea este adusă, cel puţin parte, de formatul Reels, care a ajuns la 200 de miliarde de afişări pe zi la nivelul tuturor aplicaţiilor Meta.