Un număr neașteptat de mare de români recunosc că n-au citit în viața lor o carte

Un număr neașteptat de mare de români recunosc că n-au citit în viața lor o carte

Doi oameni de stiinta români au explicat, printr-un studiu, care sunt beneficiile cititului. Lectura reduce stresul și stimulează creierul, spun aceștia. Potrivit unui studiu Eurostat, românii citesc mai puțin de 5 minute pe zi, iar 35% recunosc că nu au citit niciodată vreo carte.

Cercetătorii spun că cei care au învățat să citească, au un volum mai crescut de substanță cenușie în mai multe arii din lobul temporal și parietal. Aceștia spun că aria pentru forma vizuală a cuvintelor este o arie vizuală de asociație.

„Se numește ipoteza reciclării neuronale și spune că o parte din circuitele vizuale deja specializate pentru recunoașterea obiectelor, se respecializează pentru recunoașterea cuvintelor atunci când învățăm să citim”, spune Simina Pițur, cercetător în neuroștiințe. „Sunt studii care sugerează că în cazul persoanelor care nu au învățat niciodată să citească, această arie se specializează pentru altceva, de exemplu, pentru recunoașterea fețelor”, completează ea.

Potrivit unui studiu Eurostat, dacă ne raportăm la țara noastră, românii citesc mai puțin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre cetățeni recunosc că nu au citit niciodată vreo carte. Sociologii spun că tehnologia este unul dintre motivele care influențează această activitate. „Înainte de revoluție stăteam chiar foarte bine, pentru că nu aveam ce altceva de făcut. După revoluție a fost explozia asta de stimuli veniți din toate direcțiile, care au distras atenția, și mai ales televiziunea, mass-media și internetul au marginalizat cu totul citirea cărților”, susține sociologul George Butunoiu.

Chiar dacă specialiștii spun că alfabetizarea ar schimba relația pe care o avem cu limbajul vorbit, potrivit studiului, 35% din tineri afirmă cu sinceritate că nu au citit niciodată vreo carte, iar doar 16 % spun că citesc lunar.

România a avut o creștere economică de 4,7% în 2022, în scădere față de estimarea din februarie

Institutul Naţional de Statistică a revizuit în scădere la 4,7% avansul economiei româneşti în 2022, de la 4,8% anterior, potrivit datelor provizorii 2 publicate vineri.

Produsul intern brut în trimestrul IV 2022 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1%, comparativ cu trimestrul III 2022, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,5% pe seria brută şi de 4,8% pe seria ajustată sezonier.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2022 a fost de 359,725 miliarde de lei preţuri curente în timp ce, pe serie brută, PIB estimat a fost, în T4, de 419,646 miliarde de lei preţuri curente, scrie Agerpres.

Pe ansamblul anului trecut, ca serie brută, produsul intern brut estimat a fost de aproximativ 1.410 miliarde de lei preţuri curente.

Conform INS, volumul valorii adăugate brute a înregistrat modificări mai importante în activităţile de tranzacţii imobiliare (-0,4 puncte procentuale), de la 108,8% la 108,4%. Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,2 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 105,5% la 105,3%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2022, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,2% la +0,3%, ca urmare a creşterii volumului său de la 98% la 103,6%; consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la -0,2% la +0,5%, ca urmare a creşterii volumului său de la 97,6% la 104,8%; formarea brută de capital fix, de la +2,2% la +1,9%, ca urmare a reducerii volumului său de la 109,2% la 108%; exportul net (cu impact asupra utilizării Produsului intern brut), de la -0,8% la -0,7%, ca urmare a scăderii volumului său de la 113,3% la 112,4%.

Apicultorii se așteaptă la un dezastru în producția de miere. „Nu putem stăpâni situaţia, ca anul acesta nu s-a întâmplat niciodată”

Temperaturile scăzute din ultima perioadă şi ninsorile compromit producţia de miere, cu atât mai mult cu cât apicultorii se confruntă cu preţuri de dumping pe piaţa naţională şi mai nou încearcă să combată un parazit care afectează familiile de albine. 

Potrivit Asociaţiei Apicultorilor Profesionişti (AAP) Buzău, condiţiile meteo înregistrate în ultimele luni şi cu precădere valul de frig din debutul lunii aprilie au afectat grav familiile de albine. 

„Situaţia este deosebit de dificilă pentru noi apicultorii, în această perioadă familiile de albine trebuiau să se dezvolte în schimb din pricina temperaturilor şi a faptului că iată acum şi ninge afară, familiile nu au reuşit să se dezvolte. 

Ştim foarte bine că în interiorul familiilor de albine trebuie să se asigure o temperatură de până în 35 de grade pentru menţinerea puietului, ceea ce este foarte greu, am avut şi -7 grade zilele trecute. 

Putem spune că am început foarte greu anul. În luna februarie au fost temperaturi ridicate, albinele au ieşit afară, s-au uzat iar acum nu se mai pot regenera astfel încât să trăiască mai mult, până se naşte altă albină mai tânără. 

Ne confruntăm şi cu faptul că familiile de albine trebuiau să-şi asigure din natură polenul şi nectarul lor pentru dezvoltare”, a declarat, pentru Agerpres, Mihăilă Prahoveanu, preşedintele Asociaţiei Apicultorilor Profesionişti Buzău. 

Prin urmare, apicultorii se aşteaptă la un an compromis din punct de vedere al producţiei de miere. În zonele de deal şi de munte, florile pomilor fructiferi au fost afectate de frig, vând şi zăpadă iar mutarea albinelor pe terenurile cultivate cu rapiţă nu va conduce rezultatele aşteptate din pricina faptului că familiile nu sunt dezvoltate. 

„Începutul fiind atât de rău, situaţia este clară. Acest timp nu îl mai putem recupera. Mai avem o săptămână, dacă nu şi mai puţin, până când începe culesul de rapiţă şi practic noi mergem la acest cules dar cu siguranţă nu vom realiza mai nimic pentru că familiile de albine sunt foarte slabe. Producţia la culesul de rapiţă va fi în opinia mea la zero. 

Albina, în condiţii de temperaturi reduse, iese la sacrificiu din stup pentru a-şi aduce apa necesară puietului, pentru că acesta este instinctul lor. Ies afară, amorţesc şi mor. 

Este un an compromis, nu putem stăpâni situaţia, ca anul acesta nu s-a întâmplat niciodată. Pierderile sunt şi pe linia pomiculturii, florile au căzut. Producţia de miere va fi cu siguranţă mai scăzută faţă de anul trecut”, a precizat apicultorul buzoian.