Deși definiția salariatei gravide (din OUG nr. 96/2003) include precizarea că angajatorul trebuie anunțat „în scris” cu privire la starea fiziologică de graviditate și că este necesară anexarea unui document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare, nu putem exclude din discuție nici buna-credință și nici rolul activ al angajatorului în privința informării.
Într-adevăr, angajatorul este exonerat de obligațiile care-i revin potrivit OUG nr. 96/2003 în lipsa acestor documente scrise, însă nu și în cazul activităților care pot prezenta un risc specific de expunere la agenți, procese sau condiții de muncă în cazul angajatei gravide, fiind prezentată și o listă neexhaustivă în Anexa nr. 1 a ordonanței.
Ținând cont de dispozițiile generale privind securitatea și sănătatea în muncă, salariatele vor fi informate cu privire la riscurile specifice postului pe care urmează să îl ocupe, așa cum rezultă din fișa de identificare a factorilor de risc, iar în momentul în care există confirmarea stării fiziologice de graviditate, pentru protecția lor și a sarcinii, ele trebuie să informeze în scris angajatorul.
În același timp, în cadrul regulamentului intern vor fi prevăzute măsurile privind igiena, protecția sănătății și securitatea în muncă pentru salariatele gravide, lăuze sau care alăptează, așa cum sunt prevăzute de OUG 96/2003 și normele sale de aplicare.
Fiind deja prevăzute în regulamentul intern, măsurile vor fi cunoscute de către salariate încă din prima zi de lucru, deci putem discuta chiar despre o informare obligatorie în privința drepturilor prevăzute de legislația specifică.
Din momentul în care angajatorul a fost informat în scris de către salariata gravidă, are la dispoziție cel mult 10 zile lucrătoare pentru a înștiința atât medicul de medicina muncii, cât și inspectoratul teritorial de muncă care vor verifica condițiile de muncă ale salariatei.Angajatorul are obligația de a evalua, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, natura, gradul și durata expunerii salariatelor și a consecințelor acestora și de a consemna în rapoarte scrise rezultatele și măsurile care trebuie luate referitor la securitatea și sănătatea în muncă.
Ulterior, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la data întocmirii rapoartelor scrise, angajatorul va înmâna o copie a acestora reprezentanților salariaților cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor.
Salariatele vor fi, de asemenea, informate în scris asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de muncă, a măsurilor care trebuie luate referitor la securitatea și sănătatea în muncă, precum și asupra drepturilor care decurg din legislația specifică.
În funcție de riscurile identificate și potrivit recomandărilor medicului de medicina muncii și/sau medicului de familie, angajatorii au o serie de obligații, respectiv:
- să modifice temporar condițiile de muncă și/sau programul de lucru al salariatei, cu menținerea veniturilor salariale;
- să repartizeze salariata la alt post de lucru fără riscuri pentru sănătatea ori securitatea sa, cu menținerea veniturilor salariale;
- în cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligațiile de mai sus, salariatele au dreptul la concediu de risc maternal;
- să asigure, la intervale regulate de timp, pauze și amenajări pentru repaus în poziție șezândă sau pentru mișcare;
- să acorde dispensă pentru consultațiile prenatale care nu pot fi efectuate în afara programului de lucru, de cel mult 16 ore/lună, fără diminuarea veniturilor salariale.
Comentarii articol (1)