Benzina și motorina se întorc la același nivel, după ce prețurile lor au înregistrat cea mai mare diferență din ultimii 10 ani

Benzina și motorina se întorc la același nivel, după ce prețurile lor au înregistrat cea mai mare diferență din ultimii 10 ani

Prețul motorinei s-a redus din nou, în timp ce prețul benzinei a înregistrat creștere după creștere în ultimele luni, iar astfel cele două tipuri de carburanți au ajuns la un nivel extrem de apropiat, după ce, anul trecut, șoferii români s-au confruntat cu o diferență care n-a mai fost întâlnită de cel puțin 10 ani. 

Vineri, potrivit Plinul.ro, cel mai ieftin litru de benzină standard se vindea cu 6,72 lei în România, iar cel mai ieftin litru de motorină costa 6,88 lei, existând o diferență de doar 16 bani între cele două sortimente.

De asemenea, variantele premium de benzină și motorină se vindeau la prețuri chiar mai apropiate, de 7,18, respectiv 7,24 lei pe litru, adică la diferență de doar 6 bani.

Prețurile carburanților au înregistrat în ultimele 14 luni fluctuații uriașe. Spre exemplu, dacă în ianuarie un litru de benzină sau motorină se vindea cu aproximativ 6,10 lei, la final de iunie prețul crescuse cu peste 40% în cazul benzinei (8,65 lei pe litru - 30 iunie) și cu 50% în cazul motorinei (9,22 lei pe litru - 30 iunie). Compensarea de la stat a redus cu 50 de bani prețul carburanților începând cu iulie, însă prețurile au rămas la un nivel ridicat.

Compensarea a fost eliminată de la 1 ianuarie 2023, însă după o creștere bruscă, de sub 40 de bani pentru ambele sortimente, prețul motorinei a avut un trend descrescător, în timp ce benzina s-a scumpit treptat.

Diferența dintre benzină și motorină a apărut în martie 2022, și s-a menținut până recent, atingând un record de aproape 1,5 lei pe litru în toamna anului trecut, potrivit datelor Peco-online.

INS: Peste un sfert din drumurile publice sunt pietruite și de pământ. 30% din cele modernizate aveau durata de folosire depășită

Lungimea drumurilor publice din România totaliza 86.338 kilometri (km), la finele anului 2022, din care aproape jumătate erau modernizate, în timp ce calea ferată se întindea pe 10.615 km, din care 56,2% fiind reprezentate de căi principale, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri. 

Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2022, din totalul drumurilor publice, 17.582 km (20,4%) erau drumuri naţionale, 35.132 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.622 km (38,9%) drumuri comunale, transmite Agerpres. 

Din punct de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice se prezenta astfel: 48,2% (41.653 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,1% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 24,3% (20.956 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, respectiv 27,5% (23.727 km) drumuri pietruite şi de pământ.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 29,9% din lungimea drumurilor modernizate şi 41,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Datele INS arată că, din lungimea drumurilor naţionale, 6.197 km (35,2%) erau drumuri europene, 949 km (5,4%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 2.064 km (11,7%) erau drumuri cu patru benzi, 308 km (1,8%) drumuri cu trei benzi, şi 35 km (0,2%) drumuri cu şase benzi. 

De asemenea, lungimea drumurilor judeţene cuprindea, în proporţie de 49,2%, drumuri modernizate, iar 35% dintre drumurile comunale erau pietruite. 

România, deficit guvernamental aproape dublu faţă media UE în 2022

Deficitul guvernamental a scăzut în 2022 comparativ cu 2021 atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro, arată datele preliminare pentru anul 2022 publicate vineri de Eurostat. România se numără printre ţările membre cu cele mai mari deficite guvernamentale.

Deficitul guvernamental în zona euro a scăzut de la 5,3% din PIB în 2021 până la 3,6% din PIB în 2022, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 4,8% din PIB până la 3,4% din PIB, potrivit datelor Eurostat, consultate de Agerpres.

În 2022, nu mai puţin de 20 de state membre UE au raportat un deficit guvernamental, cele mai mari fiind înregistrate în Italia (8% din PIB), România şi Ungaria (ambele cu un deficit guvernamental de 6,2% din PIB). În cazul României, deficitul guvernamental s-a redus totuşi de la 7,1% din PIB în 2021, până la 6,2% din PIB în 2022, potrivit datelor Eurostat.

11 state membre UE au încheiat anul 2022 cu un deficit guvernamental mai mare de 3% din PIB. În schimb, şase state membre au înregistrat un excedent guvernamental, în frunte fiind Danemarca (3,3% din PIB), Cipru (2,1% din PIB) şi Irlanda (1,6% din PIB). Ţările de Jos au raportat o situaţie de echilibru în ceea ce priveşte sectorul guvernamental.

Tot în anul 2022 a scăzut şi datoria guvernamentală, de la 95,5% din PIB la finele lui 2021, până la 91,6% din PIB la finele lui 2022 în zona euro, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 88% din PIB până la 84% din PIB.

La finele lui 2022, cel mai scăzut nivel al raportului datorie/PIB se înregistra în Estonia (18,4%), Bulgaria (22,9%) şi Luxemburg (24,6%). În schimb, 13 state membre aveau un raport datorie/PIB mai mare de 60%, cele mai mari fiind cele din Grecia (171,3%), Italia (144,4%), Portugalia (113,9%) şi Spania (113,2%).

În cazul României, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a scăzut de la 48,6% din PIB în 2021, până la 47,3% din PIB în 2022.

„Eurostat furnizează date privind deficitul guvernamental şi datoria publică pentru anii 2019-2022, pe baza cifrelor raportate de statele membre ale UE în prima notificare din 2023, pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv. Aceasta notificare se bazează pe sistemul naţional de conturi ESA 2010. Aceasta comunicare include, de asemenea, date privind cheltuielile şi veniturile publice”, precizează Eurostat.