Procedura de compensare a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, ce este prevăzută de Codul de procedură fiscală, a fost extinsă recent printr-o lege nouă. Cu această ocazie, prezentăm cum se aplică de-acum mecanismul. În esență, compensarea se aplică atunci când o firmă are o datorie la stat, iar statul are, concomitent, o datorie la acea firmă.
Potrivit prevederilor art. 167 din Codul de procedură fiscală,
compensarea este
„operațiunea prin care se sting creanțele statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget”.
Ca regulă generală, compensarea se efectuează de către organul fiscal competent în a cărui administrare se află contribuabilul până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor, cu condiția ca respectivele creanțe
să fie administrate de aceeași autoritate publică, inclusiv unitățile subordonate acesteia, și, de asemenea, aceasta se efectuează între obligații datorate aceluiași buget, urmând ca din diferența rămasă să fie compensate obligațiile datorate altor bugete, în mod proporțional.
Compensarea operează
de drept la data la care creanțele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide și exigibile. Compensarea se constată de către organul fiscal competent,
la cererea debitorului sau din oficiu.Organul fiscal competent comunică debitorului decizia cu privire la efectuarea compensării, în termen de
șapte zile de la data efectuării operațiunii.
Cu titlu de noutate, prin intermediul Legii 93/2023, se introduc
reguli speciale privind stingerea obligațiilor fiscale, ce sunt în vigoare din 21 aprilie 2023.
Astfel, potrivit actului normativ menționat anterior, creanţele fiscale ale contribuabilului, certe, lichide şi exigibile, faţă de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, se sting
la cererea contribuabilului şi prin compensarea acestora cu obligaţiile sale restante, curente sau viitoare către bugetul de stat, fără compensare între bugete, indiferent dacă obligaţiile şi, respectiv, creanţele supuse stingerii
sunt administrate sau nu de aceeaşi autoritate publică.
Este important de precizat că în această situație compensarea
nu mai operează de drept, contribuabilul fiind obligat să solicite în mod expres aplicarea acestui mecanism dacă o astfel de soluție este potrivită pentru interesele și folosul său practic.
De asemenea, compensarea vizează doar acele creanțe fiscale ce sunt stabilite prin hotărâri judecătorești definitive (deci,
nu orice creanță deținută de contribuabil față de autoritatea locală) și care va putea fi stinsă numai la finalizarea unui litigiu ce privește titlul de creanță ce individualizează acea creanță fiscală.
Procedura de stingere şi schimb de informaţii între organele fiscale locale şi organele fiscale centrale se va aproba prin ordin comun al Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, care se va emite în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii 93/2023.
Prevederile se aplică şi pentru stingerea creanţelor contribuabililor asupra bugetelor locale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive până la intrarea în vigoare a Legii 93/2023 şi nestinse până la această dată.