UPDATE: Compensarea datoriilor fiscale: Procedura pentru noile creanțe acoperite de sistem, oficializată. Măsura a devenit aplicabilă

Mecanismul compensării, ce permite firmelor să-și acopere datoriile fiscale cu sumele de recuperat de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), a fost extins în primăvară astfel încât să se aplice și atunci când creanțele sunt administrate de entități publice diferite, potrivit Legii 93/2023. Însă asta numai dacă firmele dețin hotărâri judecătorești definitive.

„Prin excepție (...), creanțele fiscale ale contribuabilului, certe, lichide și exigibile, față de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, se sting la cererea contribuabilului și prin compensarea acestora cu obligațiile sale restante, curente sau viitoare către bugetul de stat, fără compensare între bugete, indiferent dacă obligațiile și, respectiv, creanțele supuse stingerii sunt administrate sau nu de aceeași autoritate publică. Procedura de stingere și schimb de informații între organele fiscale locale și organele fiscale centrale se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, inițiat la propunerea ANAF”, prevede legea.

Deși trebuia emis, teoretic, încă din mai 2023, Ordinul MF 5.329/2023, care conține procedura specială de aplicare, a fost publicat în Monitorul Oficial și este în vigoare din 12 decembrie 2023. În linii mari, documentul prevede că:

• pentru a se face compensarea, contribuabilii depun la organul fiscal local competent o cerere la care anexează o copie a hotărârii judecătorești definitive; termenul de soluționare este, de principiu, de 45 de zile de la înregistrarea cererii;
  
  
• autoritățile locale verifică apoi dacă dreptul de restituire este prescris sau nu, după care verifică dacă există datorii fiscale la bugetul local ce pot fi compensate; dacă rămân sume disponibile, autoritățile locale transmit chestiunea către ANAF;
  
  
• mai departe, ANAF verifică dacă există datorii fiscale la bugetul de stat ce pot fi compensate și, dacă e cazul, face compensarea; iar dacă și după această operațiune rămân sume disponibile, acestea vor fi compensate cu alte datorii curente și viitoare.

Pentru a explica problema pe care vor să o rezolve, inițiatorii legii au dat ca exemplu, mai întâi, situația unei firme care are de recuperat, în baza unei hotărâri judecătorești definitive, un milion de lei ca sumă plătită pe nedrept ca impozit pe profit. Această sumă poate fi compensată fără probleme cu obligațiile firmei către bugetul de pensii sau de sănătate, din moment ce creanțele sunt administrate de aceeași entitate - ANAF.

Într-un al doilea exemplu, însă, era vorba de aceeași firmă care are de recuperat un milion de lei ca sumă plătită pe nedrept ca impozit local pe clădiri. Pe regulile vechi, compensarea era imposibilă cu obligațiile către bugetul de sănătate sau de pensii, pentru că creanțele erau administrate de entități diferite - primăria și ANAF. Practic, contribuabilul era dezavantajat până acum în ambele situații, pentru că își recupera datoria de la primărie într-o perioadă foarte lungă. Iar acest lucru avea un impact negativ și asupra autorităților locale.

Citește și:

• Extinderea mecanismului compensării poate complica relația contribuabililor cu autoritățile locale. Pot apărea chiar abuzuri;
• Cum se aplică, mai nou, mecanismul compensării pentru datoriile fiscale pe care le au firmele la stat.