avocatnet.ro 
Deși reprezentanții Guvernului au avertizat parlamentarii că, în lipsa unor ajustări, legea va permite primăriilor să-și majoreze artificial bugetele locale, în dauna bugetului de stat, mecanismul final n-a fost adaptat.
„Considerăm necesar ca inițiativa legislativă să fie limitată, astfel încât să nu conducă la abuzuri din partea organelor fiscale locale. Astfel, în măsura în care inițiativa legislativă se aprobă în forma prezentată, autoritățile locale pot să emită abuziv o decizie de impunere în sarcina contribuabilului (uneori cu sume considerabile), să încaseze sumele stabilite fie prin plată, compensare, executare silită și, ulterior, aceste decizii de impunere să fie anulate în procedura de soluționare a contestației sau în instanță și contribuabilul să solicite stingerea dreptului de creanță față de bugetul local cu obligațiile față de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Astfel, considerăm necesar ca inițiativa legislativă să fie limitată în cazul în care decizia de impunere emisă de organul fiscal local se datorează ca urmare a emiterii unor decizii ale Comisiei Fiscale Centrale ori a unor interpretări furnizate de Ministerul Finanțelor”, scria în punctul de vedere al Guvernului pe marginea proiectului care între timp a devenit lege.
Practic, situațiile în care contribuabilii vor putea accesa această nouă facilitate a mecanismului compensării vor fi destul de rar întâlnite, având în vedere condițiile cumulative ce trebuie îndeplinite.
„Extinderea procedurii de compensare are în vedere doar acele creanțe fiscale care îndeplinesc trei condiții cumulative, și anume: (i) să fie certe, lichide și exigibile, (ii) să fie deținute față de bugetele locale și (iii) să fie stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Deci, aplicabilitatea legii va fi destul de restrânsă. Nu putem să nu ne întrebăm, însă, cine sunt, de fapt, principalii beneficiari ai acestei legi. (...)
Mai mult, având în vedere că legea prevede posibilitatea compensării creanțelor fiscale față de bugetele locale cu obligații fiscale față de bugetul de stat, fără însă a avea loc și o compensare între bugete, concluzia este una singură: principalele beneficiare sunt primăriile/autoritățile locale, care, deși au încasat/încasează sume în urma deciziilor de impunere pe care le emit, nu vor mai fi obligate să le și restituie în cazul în care contribuabilii câștigă în instanță recuperarea acestor sume”, a explicat, la solicitarea avocatnet.ro, Adriana Stoian, Head of tax la Schoenherr și Asociații SCA.
Această opinie este susținută inclusiv de specialiștii de la Reff & Asociații | Deloitte Legal, într-un articol remis recent redacției noastre. Aceștia spun că autoritățile locale vor avea de câștigat în dauna autorităților centrale: „În cele din urmă, singurul câștigător al acestei modificări legislative este doar autoritatea publică locală, prin conducătorul său, care s-ar putea prevala de acest mecanism pentru a nu pune în executare obligația de restituire a sumelor datorate contribuabilului. Contribuabilul nu are un beneficiu real dacă are de recuperat sume importante de la bugetul local, dar nu are obligații substanțiale de plată către bugetul de stat. Singurul pierzător real este bugetul de stat.”
De ce a fost nevoie de Legea 93/2023, în condițiile în care aceasta are și aplicabilitate retroactivă pentru contribuabilii care au sume consistente de recuperat de la autoritățile locale? În esență, este vorba de o situație creată în urmă cu câțiva ani, în urma căreia autoritățile locale au de restituit sume impuse pentru impozitarea turnurilor de susținere pentru turbinele eoliene. Evident, primăriile nu pot acoperi sumele respective fără a avea probleme financiare semnificative, motiv pentru care a apărut noua lege.
„Din perspectiva contribuabililor, efectele imediate se vor vedea la contribuabilii care activau în perioada 2014 - 2018 în domeniul energiei eoliene și care au obținut decizii favorabile în instanță pentru impozitul pe clădiri aplicat asupra turnurilor de susținere. Dar, în ceea ce privește beneficiile viitoare pentru contribuabili, probabil că acestea vor fi destul de limitate. Mai ales că, pentru a se evita unele abuzuri din partea autorităților locale (conform punctului de vedere emis de Guvern pe marginea acestei legi), compensarea este limitată doar pentru acele creanțe fiscale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Dar, chiar și în aceste condiții, este posibil să întâlnim în practică situații în care, în cazul în care contribuabilii obțin hotărâri judecătorești favorabile față de autoritățile locale, în loc să își primească/compenseze sumele care li se cuvin din bugetele locale, aceștia să fie îndrumați să solicite compensarea cu obligații fiscale față de bugetul de stat”, a precizat Adriana Stoian.
„Astfel, deși această reglementare a fost adoptată pentru a remedia situația contribuabililor afectați de neexecutarea hotărârilor judecătorești, considerăm că este cel puțin criticabilă maniera în care legiuitorul încearcă să concilieze raporturile dintre contribuabili și administrația locală.
De altfel, încă de la înregistrarea la Senat a propunerii legislative, autoritățile locale au considerat că nu se mai impune restituirea ori compensarea obligațiilor fiscale datorate bugetului local cu sumele de restituit în temeiul hotărârilor judecătorești, întemeindu-și refuzul de constatare a compensării pe modificarea ce va fi adusă Codului de procedură fiscală. Astfel, în practică, contribuabilii îndreptățiți la restituirea unor sume considerabile sunt deja afectați de măsuri pur discreționare ale autorităților locale, care s-au sustras de la constatarea compensărilor ce au intervenit de drept anterior modificării legislative”, au precizat și avocații de la Deloitte, aceștia subliniind că mecanismul rămâne cu unele semne de întrebare, cel puțin până la apariția ordinului de aplicare:
- Contribuabilul se va adresa autorității locale sau celei centrale pentru a finaliza procedura compensării?
- Care dintre aceste două autorități va avea competența de a analiza și de a decide asupra cererii de compensare?
- Va fi contribuabilul la adăpost de executarea silită sau de curgerea obligațiilor fiscale accesorii (dobânzi și penalități de întârziere) aferente obligațiilor restante la bugetul central în toată perioada în care va avea loc schimbul de informații între autoritatea locală și cea centrală?
- Care autoritate va suporta, atunci când va fi cazul, prejudiciile cauzate de întârzierea în soluționarea cererii de compensare ori de respingerea nelegală a acesteia?
- Cum se va certifica ori implementa în concret compensarea creanțelor viitoare ale contribuabilului?
brandon99