Căpșunele românești au prețuri de lux. Un kilogram costă mai mult decât unul de carne

Căpșunele românești au prețuri de lux. Un kilogram costă mai mult decât unul de carne

Căpșunele românești au ajuns deja la tarabe, dar prețurile îi țin la distanță pe clienți. Un kilogram de căpșune costă mai mult decât unul de carne, iar în această perioadă românii sunt tot mai chibzuiți, deși ar adăuga în sacoșă produsele românești, pe care le consideră mai bune și mai gustoase decât cele din import. 

Întinsă pe 9.000 de metri pătrați, această cultură de lângă Oradea începe să dea primele roade din acest an. 

Leo Piț, cultivator de căpșuni: „Anul ăsta chiar arată foarte bine, sunt mulțumit. Undeva pe o scară de 1 la 10, nota 9. Cel mai mult le mănâncă oamenii proaspete, pentru că sunt foarte dulci”. 

Prețul le poate lăsa însă un gust amar cumpărătorilor. 

Bogdan Băcilă - jurnalist Digi24: Încercăm să vedem cât costă un singur fruct la prețul actual de 40 de lei kilogramul. Am ales un exemplar mai sănătos pe care o să-l cântărim. Are 33 de grame, dacă facem regula de 3 simplă rezultă că acest fruct costă 1,3 lei. 

Deși fructele se vând atât în piețe cât și în magazine, doar pofticioșii se opresc să cumpere câteva de gust. O caserolă de 500 de grame costă 20 de lei. 

Spre finalul perioadei de recoltare, prețul căpșunelor românești ar putea scădea la 15 lei kilogramul, atât cât costă în prezent cele din import.

România a realizat exporturi în valoare de 2,1 miliarde de euro în Republica Moldova, în 2022

România este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum total al exporturilor de bunuri şi servicii de peste 2,1 miliarde de euro în anul 2022, o creştere de circa 61% faţă de 2021 şi peste 134% faţă de anul 2020, a declarat, marţi, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), informează Agerpres.

"România este acum unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum total al exporturilor de bunuri şi servicii de peste 2,1 miliarde de euro în anul 2022. Aceasta reprezintă o creştere de circa 61% faţă de 2021 şi peste 134% faţă de anul 2020. Peste 3.800 de firme înregistrate în România au realizat exporturi în Republica Moldova pe parcursul anului trecut. Totodată, importurile de bunuri şi servicii din Republica Moldova au depăşit anul trecut pragul de un miliard de euro, fiind în creştere cu aproximativ 64% faţă de 2021 şi cu peste 94% în raport cu anul 2020", a spus Leonardo Badea, la Conferinţa anuală BNR - ASE cu tema "Navigând printre crize suprapuse".

Potrivit acestuia, sectoarele cheie ale cooperării comerciale dintre cele două ţări includ agricultura, producţia industrială şi energia.

România este o destinaţie majoră de export pentru produsele agricole moldoveneşti, cum ar fi vinul, fructele şi legumele. În schimb, România exportă în Republica Moldova maşini, echipamente şi diverse bunuri de larg consum.

Leonardo Badea a afirmat că în România sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului aproximativ 3.800 de firme cu capital moldovenesc sau mixt, din care peste 1.000 au fost active pe parcursul anului 2021, conform celor mai recente date disponibile. Acestea s-au remarcat printr-o rată de profitabilitate a capitalurilor proprii situată peste media pe total economie, printr-o contribuţie la valoarea adăugată brută de circa 1,3 miliarde de lei şi o cifră de afaceri de aproximativ 3,3 miliarde de lei, având active totale de 2,7 miliarde de lei şi aproximativ 5.000 de salariaţi.

Pe lângă comerţ, investiţiile au reprezentat un aspect important al cooperării economice dintre cele două ţări. Companiile româneşti au investit activ în Republica Moldova, contribuind la dezvoltarea unor sectoare precum sectorul bancar, de telecomunicaţii şi de producţie.

Viceguvernatorul BNR susţine că aceste investiţii joacă un rol semnificativ în modernizarea economiei Republicii Moldova şi crearea de noi locuri de muncă şi oportunităţi pentru cetăţenii săi. Unul dintre cele mai notabile exemple ale cooperării dintre cele două ţări investiţionale este gazoductul Iaşi-Ungheni, care leagă reţelele de gaze naturale din România şi Republica Moldova.

"Deşi în prezent există o singură companie din Republica Moldova listată la Bursa de Valori Bucureşti, acest exemplu arată potenţialul de listări transfrontaliere şi beneficiile pe care acestea le pot aduce atât Republicii Moldova, cât şi României. În acelaşi timp însă, numeroase companii româneşti listate, din multiple domenii de activitate, au o prezenţă notabilă în Republica Moldova", a mai spus Leonardo Badea.

Rectorul ASE spune că se cultivă prea multă rapiță: Văd prea multă culoare galbenă pe ogoare. Nu ştiu dacă este chiar bine pentru noi

Suprafaţa agricolă utilizată în anul 2020 în România a fost de aproape 13,6 milioane de hectare, din aproape 9 milioane de hectare reprezintă teren arabil, a declarat, marţi, Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice Bucureşti. El a adăugat că în ultimul timp a văzut prea multă culoare galbenă pe ogoare, referindu-se la culturile de rapiţă.

„Ca specialist în economie agrară, vă rog să îmi permiteţi să fac câteva aprecieri cu privire la criza alimentară. Şi încep printr-o constatare: ţara noastră nu ar trebui să fie vizată de o astfel de criză. Adică, făcând o glumă - şi vă rog să îmi permiteţi -, nu vom fi nevoiţi să mâncăm insecte, cu condiţia ca noi să utilizăm cu inteligenţă potenţialul agricol de care dispunem, prin asigurarea de materii prime pentru zootehnie şi industria alimentară autohtonă şi prin intensificarea producţiei alimentare care trebuie să contribuie la creşterea valorii adăugate. Ceea ce înseamnă politici agricole noi, adaptate la vremuri noi”, a spus el, potrivit Agerpres.

„Producţia agricolă a unei ţări reprezintă principala sursă de asigurarea securităţii alimentare naţionale, iar măsura în care securitatea alimentară se realizează prin producţia proprie arată gradul de auto-suficienţă alimentară. Gradul de autosuficienţă alimentară diferă de la un stat la altul în funcţie de potenţialul agricol, respectiv de suprafaţa terenului agricol. În ceea ce priveşte potenţialul agricol, România dispune de un potenţial agricol ridicat demonstrat prin suprafaţa agricolă utilizată, care în anul 2020 a fost de aproape 13,6 milioane de hectare, din care peste 65%, adică aproape 9 milioane de hectare, reprezintă teren arabil, conform datelor Eurostat”, a explicat Istudor.

„În ultimul timp, am mers mai mult cu maşina prin ţară şi nu mi-a plăcut ce văd. Văd prea multă culoare galbenă pe ogoare, ceea ce înseamnă rapiţa. Nu ştiu dacă este chiar bine pentru noi şi pentru securitatea alimentară”, a mai spus Istudor, la Conferinţa anuală BNR - ASE cu tema „Navigând printre crize suprapuse”.

El a menţionat că datele INS arată că în anul 2021 producţia medie la hectare a fost de 4,797 de kg pentru grâu, 5,802 kg pentru porumb, 4,408 kg pentru orz şi orzoaică.