Cum a deformat consumul de import structura economiei și a făcut-o vulnerabilă la șocurile externe

Cu toate că cele mai multe state ”cresc pe consum”, evoluția din România s-a produs cu prețul exploziei deficitului comercial, întrucât economia – în speță, producția internă – nu a ținut pasul cu creșterea cererii, aceasta fiind satisfăcută din import.

Practic, creșterea consumului a creat două probleme: fiind în mare parte din import, ea a însemnat și problema prețurilor, fenomen paralel cu problemele mari de finanțare a deficitului – bani care s-au dus în salarii și pensii, adică tot în consum. Practic, statul s-a împrumutat scump pentru a finanța economia de consum care a importat scump.

Structura economiei – puternic deformată de avântul consumului – vulnerabilă la șocurile interne: și de finanțare și de prețuri

Așa se face că, per total, efectul încurajării unui stil de viață consumerist asupra structurii economiei locale a fost unul nefavorabil. Mai exact, aportul consumului la PIB a urcat cu 5 puncte procentuale în perioada 2013-2021, până la 80.2% în urmă cu doi ani. Cifra a suferit o corecție importantă anul trecut, pe fondul deteriorării puterii de cumpărare.

Creșterile economice record au deturnat atenția de la o vulnerabilitate structurală importantă

În 2017, spre exemplu, PIB-ul consemna un avans de 7,1%. 6,9 puncte procentuale proveneau din consum.
În 2021, anul revenirii din pandemie, economia creștea cu 5,8% din PIB, din care 5,3 era asigurat din consum. Singurul an mai atipic din perioada analizată a fost 2013, când consumul a avut un aport negativ la creșterea economică: a fost anul în care, după criza precedentă, economia înecpuse să-și revină pe considerente sănătoase, cu exportul producător de creștere economică pozitivă.

Pe de altă parte, efectele adâncirii deficitului comercial au început să fie tot mai evidente. Dacă în 2013, anul agricol bun și vânzările excepționale ale producătorilor de mașini prezenți la nivel local au făcut ca exportul net să fie cea mai importantă sursă de creștere a economiei, generând 3,6 pp din avansul PIB de 3,5% (tras în jos de investiții și consum), lucrurile s-au deteriorat rapid din acel punct.

În 2017, exportul net tăia 1,4 puncte procentuale din creșterea economică a României, iar în următorii ani câte 1,6 pp. Anul trecut s-a înregistrat o atenuare, la -0,8pp.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.