Cum își dau seama profesorii când elevii fac temele cu ChatGPT

Cum își dau seama profesorii când elevii fac temele cu ChatGPT

Inteligența artificială ar putea afecta negativ inteligența copiilor. Tot mai mulți experți atrag atenția că elevii sunt tentați să apeleze la ChatGPT când își fac temele. Ceea ce le va bloca dezvoltarea psihică.

Temele rezolvate cu inteligența artificială au devenit o practică și în România. Ce nu știu elevii este că, deși acum li se pare că își fac un favor, de fapt mai mult se încurcă singuri.

„Din punct de vedere cognitiv scazi în fiecare zi, iar școala devine doar o bifă, nu un element care să te susțină cognitiv. Atunci spunem în felul următor, clar și răspicat: Inteligența artificială scade conexiunea cu sinele sabotând inteligența cognitivă a fiecărui subiect minor în parte”, spune Radu Leca, terapeut, pentru Digi24.

Profesorii spun că pot să recunoască foarte ușor temele făcute cu acest program. „Știți cum vă dați seama când un elev preia fără discernământ informația bloc dintr-o sursă online. Folosește cuvinte pe care nu le cunoaște și e suficient să-l întrebi la un moment dat, ce înseamnă cuvântul ală și s-a blocat, s-a terminat”, spune profesorul Marcel Bartic. 

Cercetătorii au descoperit că fumatul zilnic ar putea reduce dimensiunea creierului

Fumatul zilnic micșorează creierul, potrivit unui nou studiu, la care au participat peste 28.000 de persoane. Oamenii de știință au descoperit anterior că persoanele care fumează au tendința de a avea creierul mai mic în comparație cu nefumătorii, din punct de vedere al volumului, dar nu era clar dacă fumatul determină micșorarea creierului, transmite Live Science.

Cercetătorii susțin, într-un nou studiu, că au dovezi clare despre faptul că fumatul zilnic duce la reducerea dimensiunii creierului. "Acesta este un studiu foarte important. Lucrarea este realizată cu rigurozitate, iar rezultatul este important din perspectiva sănătății publice", a explicat Dajiang Liu, cercetător la Penn State College of Medicine.

Oamenii de știință au analizat datele de imagistică cerebrală din U.K. Biobank, un depozit masiv de date genetice și de sănătate de la participanții din Marea Britanie. În plus față de radiografii, echipa a analizat obiceiurile de fumat declarate de participanți, așa cum au fost colectate în sondaje.

Participanții au efectuat aceste sondaje de două ori, o dată între 2006 și 2010 și din nou între 2012 și 2013. În cel de-al doilea interval, creierul participanților a fost, de asemenea, analizat cu ajutorul unui RMN. 

„O nouă eră”. Oamenii de ştiinţă au prezentat cea mai mare gamă cunoscută până acum de gene ale speciei umane

Oamenii de ştiinţă au prezentat miercuri primul „pan-genom” uman, care recenzează cea mai cuprinzătoare gamă cunoscută până în prezent de gene ale speciei umane, cu speranţa ca el să contribuie la explicarea unei serii întregi de boli.

Anunţul a fost salutat de geneticianul David Adelson de la Universitatea Adelaide din Australia, care îl consideră „un element ce inaugurează o nouă eră pentru diagnosticul genetic”, relatează AFP, citată de Agerpres. Un prim genom uman, care reuneşte tot materialul genetic specific unui om, a fost secvenţiat în 2003.

El a servit ca punct de referinţă pentru alte genomuri umane publicate ulterior. A permis, mai ales, identificarea genelor responsabile pentru boli specifice, direcţionarea cercetării spre o medicină mai personalizată şi descifrarea mecanismului evoluţiei umane.