Atenția, resursa cu adevărat importantă pe care ar trebui să o protejezi mereu

Un studiu extrem de interesant, realizat de Departamentul de Psihologie Experimentală din cadrul Universității Utrecht, în colaborare cu Centrul de Interacțiune al Universității din Londra,  a observat faptul că participanții care au făcut mai multe activități deodată, în regim multi-tasking, au înregistrat un declin în IQ de peste 15 puncte, situație similară cu cea a participanților care au rezolvat task-uri după ce stătuseră treji toată noaptea. Mai mult, unii dintre participanți au înregistrat o scădere de IQ ce i-a dus la un nivel similar copiilor de 8 ani. 

Care ar putea fi explicația?

Evident, atunci când încercăm să facem mai multe lucruri deodată, și am văzut deja că vorbim, probabil, de lucruri gestionate de sistemul 2 (cel rațional și lent), nu ne putem concentra la ele decât pe rând. Lucrul 1, lucrul 2, lucrul 1, lucrul 2 ar fi gândurile creierului tău, dacă l-ai putea auzi. În contextul ăsta, ar fi oarecum imposibil să facem acele lucruri ca atunci când ne putem concentra pe fiecare dintre ele, o anumită perioadă de timp, exclusiv, eliminând astfel permanentul murmur prin care creierul își manifestă nemulțumirea. 

Și mai interesant e faptul că unele activități ne omoară concentrarea fără să ne dăm seama. În fond, atunci când clipește fereastra cea verde / albastră / cum o fi de la Messenger ori Whatsapp, nu-i așa că te invită să răspunzi? Nu-i așa că, verificând emailul la fiecare cinci minute, nu faci altceva decât să îți întrerupi lucrul pe care îl făceai deja, să te uiți după noutățile din email, urmând să încerci sa revii apoi la activitatea inițială? 

Doar că, interesant, în ping-pong-ul astă între activități pierzi timp prețios. Pentru că activitatea la care te-ai concentrat înainte nu poate fi reluată așa ușor. Ai nevoie de un timp de adaptare, de un timp în care creierul tău să-și reamintească toate acele idei care îți erau foarte clare în cap înainte de a renunța la ele pentru a verifica emailuri.

Un studiu publicat în Jurnalul Psihologiei Experimentale: Percepție și Performanță Umană (Vol. 27, Nr. 4) vine cu o idee interesantă, legată de scăderea de eficiență pe care o aduce multitasking-ul.

Joshua Rubinstein, de la Administrația Federală a Aviației, explică acolo câteva modele de control cognitiv pe care creierul le parcurge atunci când se implică în activitatea de multitasking. 

• Mai întâi, apare decizia de a schimba activitatea. 
• Creierul își oprește atunci procesele cognitive cu care lucrează deja și își ”încarcă” regulile procesului spre care se îndreaptă atenția în perioada următoare. Când treci de la analiza bilanțului la verificarea emailurilor, atunci creierul e obligat să lase baltă procesele de analiză matematică, abstracte și seci, construite într-un anumit fel și să se aplece asupra proceselor creative pe care le implică folosirea limbajului atunci când scrii cuiva un email. 
• Similar cu un computer, creierul trebuie, astfel, să iasă din programul de analiză matematică și să intre în programul de analiză lingvistică. 
• Timpul necesar pentru această schimbare e evident, iar de aici apare și întârzierea pe care o presupune multitasking-ul. Pentru că dacă faci un astfel de ping-pong de trei ori pe oră, va trebui să îți obligi creierul să schimbe programul cu care lucrează de cel puțin șase ori în ora respectivă (matematică - reguli lingvistice - matematică -  reguli lingvistice - matematică - reguli lingvistice).

Ce-i de făcut?

De-a lungul timpului, am observat o serie de trucuri care ajută la creșterea productivității unei persoane, prin eliminarea sau minimalizarea impactului multitasking-ului. Hai să discutăm despre câteva dintre ele.

• Folosirea unor ajutoare tehnologice de genul Slack, Facebook Work și altele, la birou, pentru comunicare, sunt un ucigaș de productivitate. Atunci când oamenii sunt mai degrabă focalizați pe instrumentele de comunicare internă decât pe realizarea activităților de zi cu zi, efectele nu sunt cele mai bune. Comunicarea între echipe ar trebui să se facă prin intermediul unui sistem care să presupună comunicare asincronă, unde există întotdeauna un timp între momentul în care cineva spune ceva și momentul în care i se răspunde.
• Ideea că oricine poate vedea calendarul celorlalți și ii poate fixa acolo o întâlnire (se practică în unele companii) e la fel de nefastă pentru productivitate. Oamenii trebuie să își poată gestiona timpul într-un mod real, iar predictibilitatea acțiunilor viitoare e un element vital în productivitate.
• Utilizarea unor mijloace de comunicare de genul Facebook Messenger, Whatsapp, Google Hangouts și altele în comunicarea internă este o altă problemă pentru productivitate. E bine să le folosești cu grijă.

Articolul pe care tocmai l-ai citit este un fragment din una dintre lecțiile cursului nostru Multitasking, la modul sincer. Învață să fii productiv atunci când ești obligat să faci mai multe lucruri deodată. Avem și alte cursuri care pot antrena minți curioase pe platforma Inteligo.ro.

La inteligo.ro poți urma online cursuri de tot felul, în ritmul ales de tine. Dar pe lângă dorința de a împărtăși experiențele și informațiile pe care noi le avem, ne dorim și să intrăm în contact direct cu oamenii care ne urmăresc. De aceea, în fiecare săptămână vom veni cu subiecte noi de dezbătut legate de noi, oamenii, și de mecanismele care ne ajută să evoluăm constant în viață și carieră.
Comentariile sunt încurajate. :)