avocatnet.ro 
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II) aveau active în valoare de peste 105 miliarde de lei, la finalul lunii aprilie, în creştere cu 18,9% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2022, arată datele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În cazul fondurilor de pensii facultative (Pilon III), activele acestora valorau aproape 4 miliarde de lei la finalul lunii aprilie, în creştere cu 17,35% față de aceeaşi dată a anului anterior.
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II) aveau active în valoare de 105,20 miliarde de lei, la finalul lunii aprilie, în creştere cu 18,9% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2022.
„Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 90% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB”, se menţionează în raportul ASF, consultat de Agerpres.
Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 66,305 miliarde de lei, respectiv 63%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 22,277 miliarde de lei (21,2%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 7,030 miliarde de lei (6,7% din total active).
Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.053.431 milioane de participanţi în aprilie 2023.
În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.
Active în creștere și la Pilonul III
Fondurile de pensii facultative (Pilon III) aveau active în valoare de 3,94 miliarde de lei, la finalul lunii aprilie, în creştere cu 17,35% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeaşi dată a anului anterior, conform datelor ASF.
„Cele mai multe investiţii au fost efectuate local (94%), majoritatea fiind denominate în lei (90%)”, se menţionează în raport.
Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 2,551 miliarde de lei, respectiv 64,8%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 929,044 milioane de lei (23,6%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 161,266 milioane de lei, respectiv 4,1% din totalul activelor.
De ce prăbuşirea preţului gazelor este o veste bună pentru Europa după panica de anul trecut
Preţul gazelor naturale în Europa a scăzut la cel mai redus nivel de la mijlocul lui 2021, ceea ce ajută la inversarea unei tendinţe de explozie a inflaţiei şi constituie o veste bună pentru consumatori, transmite Bloomberg.
La hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, cotaţiile futures la gaze au scăzut timp de opt săptămâni la rând şi sunt sub 25 de euro pentru un un Megawatt-oră, cel mai redus nivel de după luna mai 2021.
Potrivit Agerpres, reducerea cu două treimi a cotaţiilor futures la gaze în acest an a slăbit nu doar presiunile la adresa bugetelor gospodăriilor dar a subminat şi una pârghiile de care dispune preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi anume capacitatea de a reduce livrările de gaze către Europa.
În condiţiile în care unii traderi susţin că, pe termen scurt, preţurile ar putea ajunge chiar şi în teritoriul negativ în vara acestui an, imaginea este complet diferită de cea din luna mai a anului trecut. Atunci cotaţiile futures erau de patru ori mai mari decât cele din prezent iar ţările europene au fost forţate să revină la producţia de electricitate pe bază de cărbune, pentru a putea asigura furnizarea de electricitate după ce Rusia a redus semnificativ livrările de gaze.
Creşterea importurilor de gaze naturale lichefiate pentru înlocuirea livrărilor ruseşti a ajutat la reducerea cotaţiilor, precum şi vremea relativ blândă din timpul iernii, care a făcut ca regiunea să nu recurgă prea mult la rezervele de gaze din depozite. În prezent gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este de aproape 67%, peste media multianuală de aproximativ 50% pentru acest moment al anului. În cazul Germaniei, gradul de umplere a depozitelor de gaze este de 73%, arată datele furnizate de Gas Infrastructure Europe.
Un alt factor este încetinirea activităţii economice, care a jucat un rol important prin diminuarea consumului de energie. Revenirea economiei chineze a pierdut din elan, sectorul manufacturier european este în criză iar Germania a intrat în recesiune în primul trimestru.
În plus, Europa a făcut progrese cu construirea de noi capacităţi regenerabile. Noile parcuri fotovoltaice şi eoliene precum şi condiţiile meteo favorabile au ajutat la reducerea necesarului de gaze naturale pentru producţia de electricitate în acest an. Scăderea preţului gazelor naturale "este o veste excelentă pentru Europa şi demonstrează că majorarea importurilor de gaze lichefiate, precum şi reducerea cererii, a ajutat la reechilibrarea rapidă a pieţei europene după ce Rusia a închis robinetul", spune Georg Zachmann, analist la think tank-ul Bruegel.
Țara din Europa care vrea să majoreze de două ori salariul minim în 2024, din cauza inflației
Polonia intenţionează să majoreze de două ori salariul minim în 2024, pentru a ajuta oamenii să facă faţă unei inflaţii ridicate, a declarat ministrul Familiei şi Politicii Sociale, Marlena Malag, în timp ce partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) se pregăteşte pentru alegeri parlamentare mai târziu în acest an, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Costul vieţii a crescut semnificativ în ultimele luni, inflaţia atingând în februarie cel mai ridicat nivel din mai bine de un sfert de secol, 18,4% în termeni anuali. În aprilie, inflaţia a fost de 14,7%.
„Salariul minim va fi anul viitor de peste 4.200 de zloţi (1.015 dolari)”, a declarat Malag, citat de agenţia de presă controlată de stat PAP.
Ea a spus că, la fel ca în 2023, anul viitor salariul minim va fi majorat în două trepte - de la 1 ianuarie şi 1 iulie.
Salariul minim a fost ridicat la 3.490 de zloţi în ianuarie 2023 şi va fi majorat la 3.600 de zloţi din iulie. Data alegerilor nu a fost încă stabilită, dar este programată să aibă loc în octombrie sau noiembrie.
Ramonafodor96@yahoo.ro
Comentarii articol (0)