Preţul gazelor naturale în Europa a atins, marţi, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, în condiţiile în care cererea de gaze a fost diminuată de o producţie record de energie fotovoltaică în Germania, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
În jurul orei 9:40, la hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, cotaţiile futures la gaze erau în scădere cu 1,6%, până la 24,17 euro pentru un un Megawatt-oră, după ce, anterior, au fost înregistrate scăderi de până la 4,3%.
În total, cotaţiile futures la gaze au scăzut timp de opt săptămâni la rând, cea mai lungă perioadă de scăderi săptămânale înregistrată după 2007, o inversare dramatică faţă de criza energetică de anul trecut care a dus preţul gazelor la valori fără precedent. Potrivit analiştilor, există puţine semnale că tendinţa de scădere se va opri în curând, în condiţiile în care sectorul industrial trece printr-o perioadă dificilă în contextul încetinirii economiei.
În plus, energiile regenerabile îşi aduc şi ele aportul la diminuarea cererii de gaze pentru producţia de electricitate, având în vedere că, în cursul week-end-ului, Germania a produs o cantitate record de energie fotovoltaică. Potrivit datelor furnizate de bursa de energie electrică din Europa centrală (European Energy Exchange AG), producţia de energie fotovoltaică a Germaniei a atins, sâmbătă, un maxim istoric de 40.919 de Megawaţi.
Ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina, autorităţile de la Berlin au decis să urgenteze cu un deceniu, până în anul 2035, obiectivul de a obţine 100% din energie din surse regenerabile. Analiştii de la BloombergNEF prognozează că energia din surse eoliene şi fotovoltaice va ajunge să reprezinte 76% din producţia totală de electricitate a Germaniei în 2030.
O mare parte din creşterea instalării de noi panouri fotovoltaice în Uniunea Europeană are drept obiectiv „tranziţia, într-un ritm rapid, de la combustibilii fosili şi evitarea unor noi expuneri la creşterile de preţuri la energie şi ameninţările la adresa securităţii aprovizionării care au apărut în ultimele 18-24 de luni”, spune Sarah Brown, directoare de program la think thank-ul pe energie Ember.
În plus, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este, în prezent, de aproape 68%, peste media multianuală de aproximativ 50% pentru acest moment al anului, şi este foarte probabil ca aceste depozite să fie reumplute mult mai devreme decât de obicei. Asta ar reduce o mare parte din riscurile de aprovizionare pentru iarna viitoare, oferind noi presiuni pentru scăderea preţurilor.
De ce prăbuşirea preţului gazelor este o veste bună pentru Europa după panica de anul trecut
Preţul gazelor naturale în Europa a scăzut la cel mai redus nivel de la mijlocul lui 2021, ceea ce ajută la inversarea unei tendinţe de explozie a inflaţiei şi constituie o veste bună pentru consumatori, transmite Bloomberg.
La hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, cotaţiile futures la gaze au scăzut timp de opt săptămâni la rând şi sunt sub 25 de euro pentru un un Megawatt-oră, cel mai redus nivel de după luna mai 2021.
Potrivit Agerpres, reducerea cu două treimi a cotaţiilor futures la gaze în acest an a slăbit nu doar presiunile la adresa bugetelor gospodăriilor dar a subminat şi una pârghiile de care dispune preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi anume capacitatea de a reduce livrările de gaze către Europa.
În condiţiile în care unii traderi susţin că, pe termen scurt, preţurile ar putea ajunge chiar şi în teritoriul negativ în vara acestui an, imaginea este complet diferită de cea din luna mai a anului trecut. Atunci cotaţiile futures erau de patru ori mai mari decât cele din prezent iar ţările europene au fost forţate să revină la producţia de electricitate pe bază de cărbune, pentru a putea asigura furnizarea de electricitate după ce Rusia a redus semnificativ livrările de gaze.
Creşterea importurilor de gaze naturale lichefiate pentru înlocuirea livrărilor ruseşti a ajutat la reducerea cotaţiilor, precum şi vremea relativ blândă din timpul iernii, care a făcut ca regiunea să nu recurgă prea mult la rezervele de gaze din depozite. În prezent gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este de aproape 67%, peste media multianuală de aproximativ 50% pentru acest moment al anului. În cazul Germaniei, gradul de umplere a depozitelor de gaze este de 73%, arată datele furnizate de Gas Infrastructure Europe.
Un alt factor este încetinirea activităţii economice, care a jucat un rol important prin diminuarea consumului de energie. Revenirea economiei chineze a pierdut din elan, sectorul manufacturier european este în criză iar Germania a intrat în recesiune în primul trimestru.
În plus, Europa a făcut progrese cu construirea de noi capacităţi regenerabile. Noile parcuri fotovoltaice şi eoliene precum şi condiţiile meteo favorabile au ajutat la reducerea necesarului de gaze naturale pentru producţia de electricitate în acest an. Scăderea preţului gazelor naturale "este o veste excelentă pentru Europa şi demonstrează că majorarea importurilor de gaze lichefiate, precum şi reducerea cererii, a ajutat la reechilibrarea rapidă a pieţei europene după ce Rusia a închis robinetul", spune Georg Zachmann, analist la think tank-ul Bruegel.
Capitala europeană unde chiria e de trei ori mai mare decât salariul minim
Chiria medie în Lisabona depășește 2.000 de euro, în timp ce salariul minim este de aproximativ 760 de euro. Portugalia se confruntă cu o criză severă pe piața imobiliarelor, unde experții spun că lipsesc locuințele noi la prețuri accesibile.
Georgina Simões este îngrijitoare la un azil de bătrâni din Lisabona, iar venitul ei depășește salariul minim. Plătește o chirie de 300 de euro pe lună și, deși suma nu este mare, femeia este nevoită să mai muncească în două locuri pentru a-și permite o viață decentă. Nici condițiile din apartament nu sunt bune, Georgina spunând că nu poate face duș, deoarece apa se scurge în apartamentul vecinilor. Cu toate acestea, femeia spune că nu se poate muta deoarece nu i-ar ajunge salariul și reclamă că chiria este mai mare decât salariul din Portugalia, scrie BBC.
Georgina nu este singura într-o astfel de situație. Chiria medie în Lisabona este acum puțin peste 2.000 de euro, în timp ce salariul minim este de aproximativ 760 de euro.
Portugalia se confruntă în prezent cu o criză severă a locuințelor, declanșată de o creștere a investițiilor străine în proprietăți și de lipsa de locuințe noi la prețuri accesibile. Activista Rita Silva spune că deși sunt „mai multe case decât oameni, prețurile nu scad”. Ea adaugă că actuala criză - care a declanșat numeroase campanii de promovare pentru locuințe mai accesibile – a cuprins întreaga țară după criza financiară din 2008.
Joelsy Pacheco muncește de asemenea în două locuri – ca asistentă și la un ONG. Ca asistentă muncește în medie 16 ore pe zi la o unitate de terapie intensivă a unuia dintre principalele spitale din Lisabona. „Mare parte din salariul meu se duce pe chirie, ca să nu mai vorbim de facturi, mâncare, transport”, spune ea. „Cu un singur loc de muncă, ar fi aproape imposibil să mă descurc”. Contractul ei de închiriere se va încheia în acest an și ea este îngrijorată că chiria ar putea să fie majorată. „Probabil o să fiu nevoit să mă mut înapoi cu mama, departe de locul de muncă, așa că va trebui să recurg la schimbări în viața mea”.
Comentarii articol (0)