Vânzatorii unei case din Cluj-Napoca, obligați de instanță să restituie peste 18.500 de lei cumpărătorului pentru "vicii ascunse"

Vânzatorii unei case din Cluj-Napoca, obligați de instanță să restituie peste 18.500 de lei cumpărătorului pentru "vicii ascunse"

Vânzătorii unei case din Cluj-Napoca au fost obligați de instanță să restituie cumpărătorului peste 18.500 de lei. La câteva luni după ce a cumpărat locuința, pentru care a plătit 146.000 de euro, noua proprietara a descoperit mai multe nereguli. Pentru că proprietarii au refuzat să le remedieze pe cheltuiala lor, iar cumpărătoarea s-a considerat înșelată, femeia i-a dat în judecată pentru "vicii ascunse", scrie clujust.ro.

Casa, situată în cartierul Borhanci din Cluj-Napoca, a fost vândută în octombrie 2017. Locuința, de tipul P+E și 188,28 mp construiți, a costat, la vremea aceea, 146.000 de euro.

La câteva luni de la achiziție, noua proprietară a descoperit, însă, mai multe nereguli: coșul realizat pentru șemineu nu era coș de fum, ci de ventilație, tencuiala a început să cadă în zona balcoanelor, iar curentul electric era pe organizare de șantier.

Pentru că foștii proprietari au refuzat să plătească cheltuielile necesare remedierii acestor probleme, în vara anului 2018, femeia i-a dat în judecată pentru "vicii ascunse".

În urma procesului, Judecătoria Cluj-Napoca a dispus reducerea prețului din contractul de vânzare-cumpărare al casei cu 18.523,41 de lei. Vânzătorii au contestat decizia instanței, însă recent, scrie sursa citată, Tribunalul Cluj a respins apelul lor și a menținut sentința dată de Judecătoria Cluj-Napoca.

Directorul INFP spune că cutremurul din Arad a avut o intensitate de 7 și s-a simțit ca și cum ar fi avut 6 la Arad

Directorul INFP, Constantin Ionescu, a declarat, la Jurnalul de Seară de la Digi24, că seismul din Arad de 5,2 Richter a avut o intensitate de 7 grade Mercali în epicentru și s-a simțit cu o intensitate de 6 în zona Aradului. Conform acestuia, astfel de intensități pot să provoace pagube materiale, însă nu însemnate. 

„Cutremurul a avut intensitatea în epicentru de 7 grade Mercali, el s-a simțit în zona Aradului cu o intensitate de 6, ceea ce poate să producă pagube sau anumite crăpături în pereți sau căderea coșurilor de fum, dar nu pagube însemnate.

Poate să avarieze clădiri care nu au fost întreținute sau sunt în stare de degradare.

De asemenea, cutremurul s-a simțit în Ungaria. După cum văd, la Cluj-Napoca s-a simțit cu o intensitate de 4, la Oradea de asemenea. S-a simțit și în Timișoara cu o intensitate de 5-6. Deci cutremurul a fost destul de puternic ca efecte și ca intensitate”, a spus Ionescu.

Întrebat de ce la Arad cutremurul s-a simțit ca și cum ar fi avut 6 grade, Ionescu a explicat că este vorba de intensitatea cutremurului și nu de magnitudine:

„6 e intensitatea. Intensitatea arată efectele cutremurului, pentru că în epicentru a fost de 7 – intensitatea pe Mercali. Magnitudinea reprezintă energia degajată în epicentru și ea nu se modifică cum se modifică intensitatea. Intensitatea scade cu cât te distanțezi față de epicentru”, a explicat directorul INFP.

Prețul grâului a crescut după distrugerea barajului de la Nova Kahovka şi escaladarea luptelor din Ucraina

Cotaţia grâului a crescut marţi după escaladarea luptelor dintre Rusia şi Ucraina, inclusiv prin distrugerea barajului hidroelectric de la Nova Kahovka, în sudul Ucrainei, şi avarierea unei conducte care transporta amoniac, pe care Rusia o consideră crucială în discuţiile pentru continuarea livrărilor de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, transmite Bloomberg.

Ucraina susţine că Rusia a aruncat în aer un baraj hidroelectric în sudul Ucrainei, ceea ce a eliberat un torent de apă care ameninţă viaţa locuitorilor din regiune şi complică situaţia câmpului de luptă care separă cele două armate de-a lungul râului Nipru. Barajul hidroelectric de la Nova Kahovka este la o oarecare distanţă de cele trei porturi ucrainene incluse în acordul internaţional privind exporturile de cereale ucrainene însă inundaţiile reprezintă un risc important pentru oameni, transport şi logistică.

Distrugerea barajului "pare o mare escaladare cu consecinţe negative şi un risc uriaş pentru situaţia generală", susţine Andrey Sizov, director la firma de consultanţă agricolă SovEcon. "Acesta ar putea fi doar începutul unei perioade de creştere a preţurilor", este de părere Sizov.

Marţi la bursa de cereale de la Chicago cotaţiile futures la grâu au crescut cu până la 3%, după ce anterior au atins cel mai redus nivel din ultimele 30 de luni. Cotaţia porumbului a crescut cu peste 1%.

Peste 80 de localităţi precum şi oraşul Herson sunt amplasate în zona inundabilă, "ceea ce ar putea provoca sute de mii de victime", susţine vice-ministrul ucrainean al Dezvoltării, Mustafa Nayyem. Potrivit acestuia, hidrocentrala construită în 1956 oferă electricitate pentru peste trei milioane de locuitori şi este o "componentă crucială a infrastructurii energetice a Ucrainei".