Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,6% în mai

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,6% în mai

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,64% în mai 2023, de la 11,23% în aprilie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 18,73%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 11,16%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date marţi publicităţii.

"Indicele preţurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,64%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 este 10,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 - mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022) este 14,7%", se spune în comunicatul INS.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,49%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 9,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 - mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022) determinată pe baza IAPC este 12,8%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a menţinut estimarea de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform BNR, traiectoria descendentă va fi susţinută de detensionarea treptată a pieţelor de materii prime, resorbirea cererii excedentare din economie, corecţia descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste şi reducerea presiunilor inflaţioniste asociate preţurilor la bunurile din import.

Elevii intră de vineri în vacanţa de vară 2023. Profesorii au patru zile să încheie mediile după ce greva a fost suspendată

Elevii revin miercuri în bănci pentru ultima săptămână din anul şcolar 2022 – 2023, la finalul a mai mult de trei săptămâni de grevă, urmând ca vineri, 16 iunie, să intre în vacanța de vară 2023, după terminarea cursurilor. Profesorii au patru zile în care trebuie să finalizeze procedurile de încheiere a situaţiilor şcolare, după ce Guvernul a decis că orele pierdute nu vor fi recuperate, iar anul școlar nu va fi prelungit.

Elevii de clasa a XII-a au finalizat cursurile în 2 iunie, în plină grevă din educaţie, iar cei de clasa a VIII-a în 9 iunie. Şi cei de clasa a XII-a şi cei de clasa a VIII-a se pregătesc acum de examene.

Primii ar fi trebuit să fie cei de clasa a XII-a, care în această săptămână ar fi trebuit să susţină probele orale. Din cauza protestului, acestea vor fi echivalate cu mediile din liceu, iar elevii vor susţine probele scrise începând din 26 iunie.

Elevii de clasa a VIII-a vor susţine examenele la datele programate iniţial – 19 şi 21 iunie.

Finalul de an şcolar este nu doar strâns pentru cadrele didactice, dar şi extrem de tensionat. Mulţi dintre sindicaliştii din sistem ar fi vrut ca protestul să continue, nemulţumiţi de rezultatul negocierilor.

După ce liderii sindicaliştilor au anunţat stingerea conflictului de muncă s-a vorbit despre trădare, iar unii dintre sindicaliștii au reclamat că nu au fost consultaţi.

La Iaşi, sindicaliştii au mai fost odată consultaţi luni seară, după ce federaţiile din educaţie anunţaseră renunţarea la protest. După voturile exprimate, s-a constatat că doar 35% dintre membrii de sindicat mai susţin greva generală, aşa că şi Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iaşi a anunţat stingerea conflictului.

Liderii sindicatelor FSLI și „Spiru Haret” au anunțat, luni, că greva este suspendată până când cele anunțate azi de Guvern vor fi respectate. „Politicienii care îndrăznesc să încalce ceea ce și-au asumat în acest act normativ se sinucid politic. Anul 2024 este an electoral, vom fi cu ochii pe ei”, a amenințat liderul Spiru Haret, Marius Nistor.

Au început testele de rezistenţă la podul de la Brăila. Inaugurarea este programată la finalul lunii

Testele de rezistenţă la podul suspendat de la Brăila au început luni, acestea reprezentând un pas important pentru procedurile necesare recepţiei şi deschiderii circulaţiei pe pod, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

"Au început testele de rezistenţă la Podul Suspendat de la Brăila! Aceste teste statice şi dinamice reprezintă un pas important pentru procedurile necesare recepţiei şi deschiderii circulaţiei pe pod. După ce va fi dat în folosinţă, Podul va asigura prima legătură rutieră între Brăila şi Tulcea şi va creşte atât potenţialul economic în zona Dobrogea cât şi în Zona Liberă Brăila", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a subliniat, într-o postare pe reţeaua de socializare, că la acest pod, al treilea de acest fel ca dimensiune din Europa, s-au folosit aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oţel, iar fiecare cablu are 60 de centimetri în diametru şi susţine tablierul metalic cu ajutorul tiranţilor, scrie Agerpres.

"Greutatea totală a celor două cabluri principale are 6.700 tone. Tablierul metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone, iar fiecare are o greutate medie de 250 de tone", a precizat Pistol.

Un an și jumătate de întârzieri

Podul peste Dunăre de la Brăila, cel mai mare pod suspendat din România și al treilea din Europa, ar urma să fie inaugurat pe 27 iunie pe varianta Măcin, după un an și jumătate de întârzieri. A doua variantă, Jijila, ar urma să fie deschisă mai târziu.

Termenul inițial de finalizare era decembrie 2021. A urmat o amânare pentru decembrie 2022, iar apoi o nouă amânare pentru vara pentru ruta scurtă - Măcin.

Lungimea podului suspendat este de 1.974 metri, iar lungimea drumului principal Brăila-Jijila este de 19 kilometri. Lungimea drumului de legătură cu DN 22 Smârdan-Măcin este 4,328 kilometri. Costul proiectului se ridică la 500 de milioane de euro.