Câştigul salarial mediu net pe economie a crescut cu 10 lei în aprilie, la 4.564 lei

Câştigul salarial mediu net pe economie a crescut cu 10 lei în aprilie, la 4.564 lei

Câştigul salarial mediu net pe economie a fost de 4.564 de lei în aprilie 2023, în creştere cu 10 lei (+0,2%) faţă de luna martie, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (10.720 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.441 lei).

Comparativ cu luna aprilie a anului 2022, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15%.

În ceea de priveşte câştigul salarial mediu brut, acesta s-a situat la 7.311 lei, cu 21 lei (+0,3%) mai mare decât în luna martie 2023, potrivit datelor INS, consultate de Agerpres.

Datele INS arată că indicele câştigului salarial real a fost 103,4% în luna aprilie 2023 faţă de luna aprilie 2022 şi de 99,5% faţă de faţă de martie 2023. Comparativ cu luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost în aprilie 2023 de 235,3%, cu 1,2 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2023. 

În luna aprilie 2023, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, aproape în egală măsură, atât creşteri, cât şi scăderi faţă de luna precedentă. Astfel, creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar şi de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte). 

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: cu 26,6% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 25,4% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; între 6% şi 13,5% în transporturi pe apă, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, telecomunicaţii, transporturi aeriene, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi extractive, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.

Șeful CCIB: Bucureştiul produce aproape un sfert din PIB-ul României. Rata şomajului în Capitală: doar 1%

Rata şomajului în București este de numai 1%, iar capitala concentrează 24,7% din Produsul Intern Brut (PIB) al României, a declarat marţi Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB).

„Rata şomajului este de numai 1% în Bucureşti. Ne dorim încă foarte mulţi angajaţi să aducem în Capitală. Capitala concentrează 24,7% din PIB-ul României, deci aproape un sfert din PIB-ul României este realizat în Municipiul Bucureşti. De asemenea, 30% din suprafaţa de vânzare şi desfacere cu amănuntul a României se află în Bucureşti. Exporturile României se fac în raport de 20%, iar importurile în raport de 32%, deci foarte mult, ceea ce ne bucură”, a afirmat Iuliu Stocklosa la o conferinţă pe tema dezvoltării urbane, potrivit Agerpres.

Potrivit şefului CCIB, din punct de vedere turistic, capitala României poate deveni un loc atractiv pentru întâlniri de business, precum şi un loc de city break.

„Regiunea Bucureşti-Ilfov a atras 62,7 miliarde de euro, după 1990, reprezentând 62,5% din totalul investiţiilor din România, datorită avantajelor competitive certe poziţie la intersecţia două coridoare de transport pan-european şi aproape de Dunăre, structura socială şi profesională a Bucureştiului este una cu un standard foarte ridicat. În ultima statistică pe care am primit-o se arăta că salariul mediu pe Bucureşti este undeva la 158% faţă de salariul naţional, însemnând că avem oameni foarte bine pregătiţi în Bucureşti. Noi ne dorim ca împreună cu partenerii noştri, astăzi, să găsim soluţii cât mai eficiente care să contribuie la îmbunătăţirea climatului de business şi al vieţii social-culturale a Capitalei (...) Bucureştiul are o şansă nouă, dacă ne organizăm corect, să fie un loc de city break, un loc de business, de întâlniri de business şi, bineînţeles, concerte, lucruri deosebite cu care putem să dezvoltăm Capitala din punct de vedere turistic, cât şi să aducem finanţare pentru primării”, a susţinut oficialul CCIB.

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) organizează, marţi, cea de-a cincea ediţie a conferinţei „Focus Bucureşti - infrastructură şi dezvoltare urbană sustenabilă”.

Legea europeană pentru inteligență artificială, AI Act, votată de Parlamentul European

Parlamentul European a aprobat, miercuri, la Strasbourg, cu 499 de voturi pentru, 28 împotrivă, 93 de abțineri, raportul privind AI Act, o propunere de regulament european pentru „stabilirea unor norme armonizate privind inteligența artificială”, se arată într-un comunicat.

Normele promovează adoptarea unei IA de încredere, centrată pe om, și urmăresc să protejeze sănătatea, siguranța, drepturile fundamentale și democrația împotriva efectelor sale dăunătoare.

Legea privind inteligența artificială va servi la discuțiile cu statele membre ale UE despre forma finală a legii. De asemenea, normele vor garanta că IA dezvoltată și utilizată în Europa respectă pe deplin drepturile și valorile Uniunii Europene, inclusiv supravegherea umană, siguranța, viața privată, transparența, nediscriminarea și bunăstarea socială și de mediu. 

Sistemele de IA cu grad ridicat de risc

Eurodeputații s-au asigurat că clasificarea aplicațiilor cu grad ridicat de risc va include acum sistemele de IA care afectează în mod semnificativ sănătatea, siguranța sau drepturile fundamentale ale oamenilor ori mediul înconjurător. Sistemele de IA folosite pentru a influența alegătorii și rezultatul alegerilor și în sistemele de recomandare utilizate de platformele de comunicare socială (cu peste 45 de milioane de utilizatori) au fost adăugate pe lista cu risc ridicat.

Furnizorii de sisteme de inteligență artificială de uz general – o branșă nouă, cu evoluție rapidă în domeniul IA – vor trebui să evalueze și să atenueze posibilele riscuri (față de sănătate, siguranță, drepturile fundamentale, mediu, democrație și statul de drept) și să își înregistreze modelele în baza de date a Uniunii înainte de a le lansa pe piața UE.

Sistemele de IA generative bazate pe astfel de modele, cum ar fi ChatGPT, ar trebui să respecte cerințele de transparență (adică trebuie să divulge când un conținut a fost generat de IA, inclusiv pentru a ajuta la distingerea așa-numitelor imagini „deep fake” de cele reale) și să introducă garanții împotriva generării de conținut ilegal. Ar trebui să fie puse la dispoziția publicului și rezumate detaliate ale datelor protejate prin drepturi de autor folosite pentru a antrena aceste sisteme.