avocatnet.ro 
Banca Centrală Europeană ar putea majora din nou dobânzile la reuniunea de politică monetară din iulie, a declarat joi preşedintele BCE, Christine Lagarde, transmit DPA şi Reuters, preluate de Agerpres.
Dacă nu va exista o schimbare profundă a economiei, „este posibil să continuăm majorarea dobânzilor luna viitoare. Nu ne gândim să facem pauză”, a anunţat Lagarde la scurt timp după ce Consiliul guvernatorilor BCE a informat că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 4%, 4,25% şi, respectiv, 3,50%. Este cel mai ridicat nivel al ratei dobânzii la depozite din ultimii 22 de ani.
BCE majorează astfel dobânda de referinţă cu 25 de puncte de bază, a opta creştere succesivă, în linie cu estimările analiştilor.
„Inflaţia scade progresiv, dar este proiectată să rămână la un nivel prea ridicat prea mult timp”, a informat BCE într-un comunicat, după reuniunea de politică monetară.
Lagarde a declarat că sugestia ei privind noi majorări de dobânzi în viitor „nu reprezintă probabil o surpriză” şi BCE „este decisă să-şi îndeplinească obiectivul” de a reduce inflaţia la 2% „în timp util”.
Datele preliminare ale Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 6,1% în mai, de la un nivel de 7% înregistrat în aprilie. Cifra anunţată de Eurostat este sub estimările analiştilor, care mizau pe o stagnare a inflaţiei la 6,3%.
Următoarea reuniune de politică monetară a BCE va avea loc în 27 iulie.
Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, a anunţat, joi seară, după prima şedinţă a noului Executiv, primele măsuri ce vor fi luate de Guvern pentru a scădea inflaţia, dar şi pentru a echilibra balanţa comercială prin a produce cât mai multe materiale de construcţii în România.
„Astăzi a fost aprobată OUG prin care se reorganizează Ministerul Economiei Antreprenoriatului şi Turismului aşa că în prima şedinţă de Guvern vom putea să venim în primă lectură cu ordonaţele de urgenţă care se vor referi la schemele de stimulare a industriei materialelor de construcţii, cu schema de sprijin pentru industria alimentară, pentru procesare. Sunt câteva principii pe care le-aţi văzut şi în programul de guvernare şi care au fost enunţate. Se referă la patriotismul economic, la dezvoltarea producţiei în România, la întregirea lanţurilor valorice, pentru că una dintre primele cauze care a generat inflaţia a fost tocmai aceasta a precarităţii lanţurilor de aprovizionare şi atunci, dacă ne-am propus să luptăm cu preţurile, mai multă producţie în România, înseamnă competiţie mai mare şi va înseamna preţuri scăzute, deci inflaţia se va diminua”, a declarat Radu Oprea, joi, la finalul şedinţei de Guvern.
Oprea s-a referit la industria construcţiilor.
„Sunt două domenii importante, ne-am uitat cu foarte mare atenţie în datele statistice şi am văzut că industria construcţiilor a generat creştere stabilă în PIB anul trecut, chiar dacă am văzut spre exemplu scădere pe producţia industrială în ultima perioadă şi atunci ne propunem să redresăm, să echilibrăm balanţa comercială prin a produce cât mai multe materiale de construcţii în România.
Vă dau doar câteva cifre, peste 8 miliarde de euro a însemnat importurile pe materiale de construcţii, am importat peste jumătate din ceea ce folosim, până la aproape 70% şi este o industrie care generează peste 420.000 de locuri de muncă şi ne mai propunem să aducem cel puţin 20.000 de locuri de muncă noi”, a precizat Radu Oprea, conform News.ro.
Ministrul Economiei mai este de părere că pentru produsele procesate din domeniul agricol ar trebui folosită materie primă din România.
Temperaturile globale au ajuns la niveluri record în această lună, ceea ce reprezintă un semn de rău augur al crizei climatice. O analiză The Guardian arată că 2023 ar putea să devină cel mai călduros an înregistrat vreodată.
Temperaturile medii globale preliminare înregistrate până acum în luna iunie sunt cu aproape 1 grad Celsius peste nivelurile înregistrate anterior pentru aceeași lună, începând cu 1979. Deși luna iunie încă nu s-a terminat și este posibil să nu stabilească un nou record în iunie, oamenii de știință spun că modelele climatice indică faptul că anul acesta ar putea fi desemnat cel mai cald an înregistrat vreodată, depășind chiar și anul 2016.
Condițiile de încălzire pe termen lung cauzate de arderea combustibililor fosili vor primi probabil un impuls suplimentar de căldură prin intermediul El Niño, un fenomen recurent în mod natural în care secțiunile Oceanului Pacific se încălzesc, determinând de obicei creșterea temperaturilor în întreaga lume. Săptămâna trecută, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA a transmis că condițiile fenomenului El Niño sunt acum prezente și se vor „întări treptat” până la începutul anului viitor.
Michael Mann, un climatolog de la Universitatea din Pennsylvania, a declarat că încălzirea cauzată de om va fi intensificată de un eveniment care adaugă de obicei între 0,1 și 0,2 °C la temperatura medie globală.
La rândul său, Mika Rantanen, meteorolog finlandez, a declarat că căldura înregistrată până acum în această lună este „extraordinară” și că este „destul de sigur” că aceasta va avea ca rezultat un iunie cald cu temeraturi record.
Potrivit unei actualizări emise miercuri de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA, lumea a avut luna trecută a treia cea mai caldă lună mai din ultimii 174 de ani, America de Nord și America de Sud având ambele cele mai calde luni mai înregistrate vreodată.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA este mai circumspectă cu privire la perspectivele unui record anual de căldură în 2023, plasând șansele la aproximativ 12%, dar a spus că este aproape sigur că anul se va clasa în primele 10 cele mai calde din istorie și foarte probabil va fi între primele cinci.
leventelev
Comentarii articol (0)