Părinții liniștiți au copii liniștiți. 5 sfaturi pentru orice familie

Articol scris de Theodora Fintescu, redactor

Copiii sunt liniștiți sau agitați în funcție de o serie de factori. O parte dintre aceștia sunt greu sau imposibil de controlat. Temperamentul unul copil se poate vedea din primele luni de naștere și devine evident în primii ani de viață.

Este important ca părinții să înțeleagă temperamentul copilului. Trebuie să-și adapteze așteptările în funcție de acesta, pentru că el nu poate fi schimbat în mod fundamental. Nu poți să faci dintr-un coleric un melancolic, și nici invers, oricâte strategii ai aborda. Ceea ce poți însă să faci, ca părinte, este să gestionezi atmosfera/ energia și tensiunea din casă. Trebuie să nu încarci copilul și cu stările tale emoționale negative.

Se știe că cei mici absorb informațiile și energia din jur ca un burete și reflectă, prin comportamentul lor, starea emoțională a părinților. Același mediu influențează negativ chiar și un copil cu un temperament calm, melancolic. El va interioriza stresul adulților din jurul lui. Acest lucru poate duce ulterior la o serie de probleme emoționale și comportamentale.

Iată 5 sfaturi care pot aduce liniștea și înțelegerea în familie, indiferent de temperamentul copiilor și al adulților:

1. Gestionarea stresului adulților

Fără doar și poate, este o provocare să fii părinte în vremurile acestea. Cu siguranță, a fost la fel și în alte perioade, și fiecare generație și-a descoperit propriile mecanisme de adaptare. Părinții de acum tocmai au traversat o criză provocată de pandemia de coronavirus, văd la TV știri alarmante legate de război, au servicii stresante, cu ținte înalte de performanță, și un stil de viață agitat. Sunt copleșiți de responsabilități atât la serviciu, cât și acasă, anxioși. Încearcă din greu să se achite bine de toate sarcinile și să facă performanță peste tot. Nu e de mirare că și copiii lor preiau această energie, lucru care se vede în comportamentul lor.

Pentru că nu poți atinge echilibrul atunci când ești mereu pe fugă, primul pas este acela de a încetini ritmul. Fă o evaluare obiectivă a lucrurilor cu adevărat importante pentru tine. Prioritizează și acceptă faptul că ziua are doar 24 de ore. Când copiii sunt mici, și părinții copleșiți de responsabilități, o atitudine câștigătoare este cea de tipul: „fac atât cât pot”.

O plimbare în aer liber îți va limpezi mintea mai bine decât ar face-o un morman de haine călcate. Cere și acceptă ajutor, chiar dacă nu e unul perfect, și creează-ți un timp doar al tău, oricât de aglomerat ți-ar fi programul. Liniștea pe care o câștigi astfel este mai importantă și cu efecte mai îndelungate decât faptul că ai bifat N sarcini.

2. Evitarea conflictelor adulților în fața copiilor

Conflictele de cuplu și reacțiile violente față de problemele de serviciu manifestate în fața copiilor îi pot speria și încărca negativ din punct de vedere emoțional pe cei mici. Este important să vadă că atunci când părinții discută în contradictoriu sunt capabili să negocieze, să-și exprime dorințele liber și să comunice asertiv, însă e împovărător pentru ei să asiste la certuri cu injurii și jigniri. Copiii pot prelua asupra lor vina unor astfel de situații, devin agitați și irascibili. Expunerea frecventă la astfel de conflicte poate duce, în timp, la probleme emoționale și de comportament.

3 Somn de calitate și alimentație sănătoasă pentru adulți și copii (tulburări de somn, probleme digestive)

Stresul reprezintă principala cauză a insomniei, iar lipsa somnului de calitate duce la…stres. Se creează astfel un cerc vicios cu efecte nocive atât asupra adultului afectat, cât și a întregii familii. Lipsa somnului aduce cu sine iritabilitate, anxietate, capacitate redusă de concentrare și randament scăzut. Somnul de calitate înseamnă și o rutină sănătoasă. Presupune reducerea treptată a activităților pe măsură ce se apropie ora de somn, renunțarea la stimuli precum TV sau telefon cu 1-2 ore înainte de culcare, reducerea luminilor și a zgomotului din casă. Tulburările de somn pot însemna: dificultatea de a adormi, treziri frecvente, somn agitat.

Conform Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) și Academiei Americane de Pediatrie, adulții au nevoie de 7-9 ore de somn de calitate/ zi. Copiii, după cum urmează: cei de 14-17 ani au nevoie de 8-10 ore de somn, cei de 6-13 ani de 9-11 ore, preșcolarii de 10-13 ore/ zi, iar nou-născuții și bebelușii de 14- 17 ore de somn/ zi. Respectarea programului de somn atât de către adulți cât și de către copii reduce semnificativ stresul și agitația familiei.

Ritualurile de familie- factor de echilibru

Cina în familie, filmul săptămânal văzut împreună părinți- copii, mesele cu familia extinsă, jocurile de familie, vacanțele, tradițiile de sărbători etc- toate acestea sunt factor de echilibru în orice familie și prilej de a întări sentimentul de apartenență.

Copiii sunt liniștiți când petrec timp de calitate lângă părinți care sunt, la rândul lor, liniștiți. Este important pentru cei mici să învețe de la părinții lor cum să se relaxeze, cum să se bucure de ceea ce îi înconjoară, cum să pună preț pe deconectare și pe momentele de voie bună alături de cei dragi.

Momente de conectare 1 la 1

La fel de important ca timpul petrecut în familie este și cel petrecut 1 la 1, fiecare părinte cu fiecare copil, și părinții separat între ei. Pentru relația de cuplu, momentele în care cei doi sunt împreună pot fi ca o gură de aer proaspăt. Este un prilej de reîncărcare a bateriilor. În ceea ce îi privește pe copii, în familiile cu frați, aflați inevitabil în conflict pentru atenția părinților, astfel de momente permit construirea și sudarea relațiilor cu fiecare în parte, sunt prilej de destăinuire și conectare.

Dr. Jane Nelsen, autoarea cărții ”Disciplina pozitivă”, spune că cei mici simt, în astfel de momente, cât de importanți sunt pentru părinții lor și cât de mult pot conta pe ei. Acest lucru le scade nevoia de a se comporta urât, ca metodă la îndemână pentru a atrage atenția adultului. Specialista mai spune că, între doi și șase ani, copiii au nevoie de cel puțin zece minute pe zi despre care să știe că le sunt dedicate în totalitate. Între șase și doisprezece ani, copilul are nevoie să știe că poate conta pe cel puțin o jumătate de oră pe săptămână de atenție exclusivă din partea părinților. 

Articol preluat de pe www.totuldespremame.ro. Puteţi citi aici articolul original.