avocatnet.ro 
„În interpretarea dispozițiilor art. 527 alin. (1) din Codul administrativ, sintagma «venituri obținute în perioada respectivă» se referă la venituri obținute în mod legal între momentul încetării funcției publice și momentul reintegrării efective în funcția publică, care au legătură cu încetarea nelegală a raportului de serviciu, provenind dintr-o activitate care a înlocuit funcția publică”, a fost concluzia Înaltei Curți în Decizia nr. 18 din 13 martie 2023 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). Decizia a apărut luni în Monitorul Oficial.
În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcţionarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, precum şi plata de către autoritatea sau instituţia publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu diferenţa între veniturile obţinute în perioada respectivă şi cuantumul salariilor indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public - asta prevede Codul administrativ la art. 527 alin. (1).
Înainte de Codul administrativ, în Legea 188, mai exact, această diferență în calculul despăgubirii nu exista, despăgubirea fiind întotdeauna egală cu salariile indexate, majorate și recalculate, chestiune care crea o necorelare între despăgubire și prejudiciul efectiv suferit de funcționarul public, astfel încât, în majoritatea situațiilor, despăgubirea era mai mare decât prejudiciul produs funcționarului public prin încetarea din motive nelegale sau netemeinice a raportului de serviciu, între momentul acestei încetări și momentul reintegrării sale în funcția publică exercitată.
Având în vedere prevederile Codului civil privind repararea prejudiciului, „interpretarea sintagmei «venituri obținute în perioada respectivă» din cuprinsul art. 527 alin. (1) din Codul administrativ trebuie să țină seama de faptul că despăgubirea este corelată cu prejudiciul, în sensul că nu poate fi nici mai mică și nici mai mare decât echivalentul valoric al prejudiciului”, spun judecătorii de la Înalta Curte.
Iar prima condiție pentru ca veniturile obținute să fie luate în calculul întinderii despăgubirii este ca acestea să fie obținute în mod legal (să nu fie supuse restituirii), condiție necesară pentru ca despăgubirea să fie egală cu prejudiciul.
O a doua condiție, spune ICCJ, este ca veniturile obținute să aibă legătură cu încetarea nelegală a raportului de serviciu, provenind dintr-o activitate care a înlocuit funcția publică.
„Pentru a justifica diminuarea despăgubirilor acordate întemeiul art. 527 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ este necesar ca obținerea veniturilor care se iau în considerare să fi fost prilejuită de măsura nelegală dispusă împotriva funcționarului public. Cu alte cuvinte, situația de fapt trebuie să fie de așa natură încât să justifice presupunerea că funcționarul public nu ar fi obținut respectivele venituri dacă ar fi continuat să se afle în raporturi de serviciu cu autoritatea publică.
Se includ în această categorie toate veniturile obținute din activități sau situații care ar fi fost incompatibile cu funcția publică deținută, dar și venituri obținute din activități care, chiar dacă nu ar fi ridicat o problemă de incompatibilitate, nu au fost desfășurate de funcționarul public în perioada în care acesta s-a aflat în raporturi de funcție cu autoritatea publică”, motivează judecătorii decizia.
Dar nu vor fi avute în vedere venituri din chirii, moșteniri sau orice alte venituri care nu au nicio legătură cu faptul încetării nelegale a raporturilor de serviciu sau obținute din activități pe care funcționarul public le-a desfășurat, prin cumul, și în perioada în care s-a aflat în raporturi de funcție cu autoritatea publică.
doynitza
Comentarii articol (0)