Motivul pentru care un judecător a anulat amenda primită de un șofer care parcase ilegal pe trotuar, în București

Motivul pentru care un judecător a anulat amenda primită de un șofer care parcase ilegal pe trotuar, în București

Un magistrat a anulat amenda unui șofer din Capitala care parcase pe trotuar. Deși manevra este interzisă de Codul Rutier, judecătorul a considerat că bărbatul a fost obligat să o facă, din cauza lipsei locurilor de parcare din oraș.  

Șoferul din București a primit o amendă de 290 de lei pentru că a parcat pe trotuar. El a dat în judecată Brigada Rutieră și a contestat sancțiunea, pe motiv că mama sa este cu dizabilități și a parcat în apropiere, tocmai ca să o poată ajuta. 

"Există cazuri în care conducătorii de vehicule se văd obligaţi să încalce normele legale pentru că nu au efectiv unde să parcheze maşinile.", a motivat magistratul de la Judecătoria Sectorului 4.

Astfel, judecătorul a schimbat amenda în avertisment argumentând că șoferii din Capitală sunt în această situație pentru că nu există suficiente locuri de parcare. Sute de trotuare din Capitală au devenit locuri de parcare, iar pentru pietoni aceasta este o grijă în plus.

FMI lucrează la o platformă pentru monedele digitale ale băncilor centrale

Fondul Monetar Internaţional (FMI) lucrează la o platformă pentru monedele digitale ale băncilor centrale (CDBC), care să permită tranzacţii între ţări, a declarat luni directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, potrivit Reuters.

„CBDC-urile nu ar trebui să fie propuneri naţionale fragmentate... Pentru a avea tranzacţii mai eficiente şi mai echitabile avem nevoie de sisteme care conectează ţările: avem nevoie de interoperabilitate”, a declarat Georgieva la o conferinţă la care au participat băncile centrale africane, la Rabat, Maroc. 

„Din acest motiv, la FMI, lucrăm la conceptul unei platforme globale CBDC”, a spus ea. 

FMI doreşte ca băncile centrale să convină asupra unui cadru comun de reglementare pentru monedele digitale, care să permită interoperabilitatea globală. Eşecul de a conveni asupra unei platforme comune ar crea un vid care ar fi probabil umplut de criptomonede, a spus ea. 

O CBDC este o monedă digitală controlată de banca centrală, în timp ce criptomonedele sunt aproape întotdeauna descentralizate. 

CBDC-urile ar putea contribui, de asemenea, la promovarea incluziunii financiare şi la remiteri mai ieftine, a spus ea, menţionând că costul mediu al transferurilor de bani este de 6,3%, care reprezintă 44 de miliarde de dolari anual. 

CE propune un certificat de rezidenţă fiscală digitală care să ușureze procedurile privind impozitul reținut la sursă în UE

Comisia Europeană a propus luni noi norme care vor face ca procedurile privind impozitul reţinut la sursă în UE să devină mai eficiente şi mai sigure pentru investitori, pentru intermediarii financiari (de exemplu, bănci) şi pentru administraţiile fiscale ale statelor membre, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Această iniţiativă - un element-cheie al Comunicării privind impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI şi al Planului de acţiune al Comisiei din 2020 privind uniunea pieţelor de capital - va promova o impozitare mai echitabilă, va combate frauda fiscală şi va sprijini investiţiile transfrontaliere în întreaga UE. 

Termenul „impozit reţinut la sursă” se referă, de exemplu, la situaţia în care un investitor rezident într-un stat membru al UE este obligat să plătească impozit pe dobânzile sau dividendele obţinute într-un alt stat membru. În această situaţie se regăsesc adesea investitorii transfrontalieri. Într-un astfel de scenariu, pentru a evita dubla impunere, multe state membre ale UE au semnat convenţii care evită impozitarea de două ori a aceleiaşi persoane sau societăţi. Datorită acestor convenţii, investitorii transfrontalieri pot depune o cerere de rambursare pentru orice impozit excedentar plătit în alt stat membru. 

Problema este că aceste proceduri de rambursare sunt adesea îndelungate, costisitoare şi greoaie, generând frustrări pentru investitori şi descurajând investiţiile transfrontaliere în interiorul UE şi investiţiile realizate din afara Uniunii. În prezent, procedurile de reţinere la sursă aplicate în fiecare stat membru variază foarte mult. Investitorii trebuie să utilizeze peste 450 de formulare diferite în întreaga UE, majoritatea fiind disponibile numai în limbile naţionale. În acelaşi timp, scandalurile Cum/Ex şi Cum/Cum au scos la iveală modul în care pot fi utilizate în mod abuziv procedurile de rambursare: pierderile fiscale rezultate din aceste practici au fost estimate la 150 de miliarde de euro pentru perioada 2000-2020.