O serie de proiecte normative cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2007 prefigureazã schimbãri fundamentale în activitatea viitoare a bãncilor. În opinia unor lideri ai sistemului bancar, aceste schimbãri vor împinge ºi mai mult instituþiile de credit cãtre clienþii obiºnuiþi, iar condiþiile de creditare ar trebui sã se relaxeze vizibil.
O serie de proiecte normative cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2007 prefigureazã schimbãri fundamentale în activitatea viitoare a bãncilor. În opinia unor lideri ai sistemului bancar, aceste schimbãri vor împinge ºi mai mult instituþiile de credit cãtre clienþii obiºnuiþi, iar condiþiile de creditare ar trebui sã se relaxeze vizibil.
Cât despre costurile suplimentare pe care le vor suporta bãncile pentru a se adapta noilor cerinþe, acestea ar trebui sã nu fie transferate clienþilor. "Este de aºteptat ca bancherii sã mizeze mai mult pe creºterea numãrului de clienþi decât pe acoperirea acestor costuri printr-o eventualã scumpire a creditelor", apreciazã reprezentanþii sistemului bancar. Mai mult, preºedintele Asociaþiei Române a Bãncilor (ARB), Radu Graþian Gheþea, ne-a declarat cã prin noile proiecte normative "se creeazã condiþiile necesare pentru introducerea unor principii liberale în activitatea instituþiilor de credit". Astfel cã, activitatea bãncilor fiind ceva mai eficientã decât pânã acum, "ne putem aºtepta inclusiv la reducerea unor costuri ale creditelor", a mai spus ºeful ARB.
Birocraþia poate genera creºterea unor costuri "Este foarte probabil ca bãncile sã aibã posibilitatea de a acoperi costurile induse de viitoarele schimbãri, întrucât toate se aflã într-un proces continuu de perfecþionare. Nu aº merge pe ideea cã aceste mãsuri vor avea un impact semnificativ asupra costului creditãrii", ne-a declarat analistul economic Aurelian Dochia. Dacã pentru clientul de rând noile condiþii ale BNR nu vor avea decât un impact "foarte, foarte mic" asupra costului operaþiunilor curente proprii, ca ºi a creditelor, nu acelaºi lucru se poate spune despre activitatea bãncilor, datã fiind creºterea birocraþiei, a mai opinat Dochia. "Acesta este însã costul menþinerii stabilitãþii sistemului ºi a asigurãrii transparenþei. Este o evoluþie pozitivã, mãsurile fiiind impuse de UE", a concluzionat analistul economic.
Principalele modificãri pe care le va suferi sistemul bancar 1. Necesitatea alocãrii unui capital social de minimum 5 milioane euro ar putea sã conducã la o concentrare a pieþei, mai ales în sectorul bãncilor mici;
2. Holdingurile bancare astfel formate vor avea conducere bicefalã. La conducere vor trebui sã fie desemnate "persoane onorabile ºi cu experienþã";
3. Holdingurile bancare vor fi sancþionate cu pânã la 1% din cifra de afaceri în cazul nerespectãrii legislaþiei;
4. Dacã fondurile bãncii se înjumãtãþesc (din cauza pierderilor sau acordãrii de credite neperformante), instituþia intrã în administrare specialã;
5. Instituþiile de credit nu vor putea fi înfiinþate prin subscripþie publicã.
"Bãncile vor fi mai solide, mai atent monitorizate de BNR, dar din stradã acest lucru se va percepe pozitiv, poate chiar printr-o reducere a costurilor la creditare"
Radu Graþian Gheþea
preºedintele Asociaþiei Române a Bãncilor
"Bãncile vor putea fi nevoite sã majoreze dobânzile la credite cu maximum 0,5-1 puncte procentuale, din cauza noilor condiþii privind capitalul social ºi fondurile proprii"
Bogdan Baltazar
preºedintele companiei de consultanþã financiarã BB&P
Comentarii articol (0)