Principalii pași de urmat pentru a accesa eșalonarea clasică la plată a datoriilor fiscale

(1) Află informațiile de bază despre eșalonarea clasică. Important de știut este că Fiscul acordă, la cerere, eșalonări la plată pe o perioadă de cel mult cinci ani. Pentru debitorii care nu au în proprietate bunuri în vederea constituirii de garanții și nici nu pot constitui niciun fel de garanție ori cuantumul garanțiilor constituite este mai mic de 50% față de cuantumul obligațiilor fiscale restante ce fac obiectul înlesnirilor la plată, eșalonarea se acordă pe cel mult șase luni.

Totodată, mai este bine de știut că eșalonarea clasică la plată nu se acordă pentru obligațiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei, în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei, în cazul asocierilor fără personalitate juridică, și 5.000 lei, în cazul persoanelor juridice.

(2) Verifică dacă îndeplinești condițiile mecanismului. Pentru a putea beneficia de eșalonarea clasică la plată, debitorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

• să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eșalonare;
• să constituie o garanție;
• să nu se afle în procedura insolvenței;
• să nu se afle în dizolvare;
• să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal. Această condiție trebuie îndeplinită la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

În vederea acordării eșalonării clasice la plată, debitorii au obligația de a (3) completa o cerere de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale, care va cuprinde următoarele elemente:

• datele de identificare;
• perioada pentru care se solicită eșalonarea la plată, exprimată în luni, și motivarea acesteia;
• suma totală pentru care se solicită eșalonare la plată;
• justificarea stării de dificultate generate de lipsa temporară de disponibilități bănești și cauzele acesteia;
• mențiuni referitoare la înlesnirile la plată acordate până la data depunerii cererii, în baza actelor normative în materie de înlesniri la plată;
• mențiuni referitoare la bunurile în proprietate.

Notă: Modelul cererii și procedura eșalonării clasice sunt prevăzute în Ordinul Fiscului 90/2016 pentru aprobarea conținutului cererii de acordare a eșalonării la plată și a documentelor justificative anexate acesteia, precum și a Procedurii de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central.

Ulterior completării cererii de eșalonare la plată, este necesar ca debitorul (4) să o depună la organul fiscal central competent. Acesta are un termen de analiză și soluționare de 60 zile (sau 15 zile, în situația în care debitorul nu deține bunuri în proprietate) de la depunerea completă a documentației. Iar în cazul cererii de eșalonare la plată pentru debitorii cu risc fiscal mic, acest termen este de 15 zile lucrătoare.

În vederea soluționării cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale și a stabilirii sumelor care vor face obiectul acestora, (5) organul fiscal competent eliberează, din oficiu, un certificat de atestare fiscală.

În ipoteza în care sunt îndeplinite condițiile de acordare a eșalonării la plată, organul fiscal competent întocmește acordul de principiu în cel mult 15 zile de la eliberarea certificatului de atestare fiscală.

Notă: În situația în care debitorul nu deține bunuri, organul fiscal competent va emite decizia de eșalonare la plată, dacă sunt îndeplinite condițiile de acordare a eșalonării la plată sau decizia de respingere a cererii, dacă nu sunt îndeplinite aceste condiții. Eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale este pe o perioadă de până la șase luni.

Prin intermediul acordului de principiu, organul fiscal stabilește perioada de eșalonare, data până la care este valabilă garanția, precum și cuantumul garanției, cu menționarea sumelor eșalonate la plată, a sumelor amânate la plată, a dobânzilor datorate pe perioada de eșalonare, respectiv se percepe și un procent de până la 16% din sumele eșalonate, corespunzător perioadei de eșalonare, aplicat la totalul sumelor eșalonate și amânate la plată.

Pentru (6) stabilirea valorii garanției, dobânda se calculează de la data emiterii acordului de principiu. Garanțiile se constituie în termen de 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu. Categoriile de garanții ce vor fi luate în considerare sunt:

• mijloace bănești consemnate pe numele debitorului la dispoziția organului fiscal la o unitate a Trezoreriei Statului sau scrisoare de garanție/poliță de asigurare de garanție (valoarea trebuie să acopere sumele eșalonate și dobânzile pe perioada eșalonării);
• sechestrul asigurător asupra bunurilor proprietate a debitorului;
• contract de ipotecă sau gaj în favoarea organului fiscal, având ca obiect bunuri proprietate a unei terțe persoane. Aceste bunuri trebuie să fie libere de orice sarcini, cu excepția cazului în care acestea sunt sechestrate exclusiv de către organul fiscal competent, dacă valoarea bunului este acoperitoare pentru obligațiile terțului și pentru garantarea obligațiilor ce se eșalonează. În acest caz, ipoteca se instituie numai pentru un singur contribuabil.

În ceea ce privește (7) soluționarea cererii de acordare a eșalonării la plată, organul fiscal poate recurge la două soluții:

• în cazul în care se respectă condițiile privind constituirea garanției, cu excepțiile prevăzute de lege, organul fiscal întocmește decizia de eșalonare la plată, la care se anexează graficul de eșalonare la plată;
• în situația în care nu se respectă condițiile de acordare a eșalonării la plată, organul fiscal întocmește decizia de respingere a cererii.

Un aspect important de reținut este acela că eșalonarea la plată se acordă de către organul fiscal pe număr de luni, prin emiterea deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale. Numărul de luni este dat de numărul de rate de eșalonare. Rata de eșalonare reprezintă obligații fiscale principale și/sau obligații fiscale accesorii eșalonate la plată, inclusiv dobânzile datorate pe perioada eșalonării după caz. Cuantumul obligațiilor fiscale eșalonate la plată se împarte în mod egal pentru fiecare rata de eșalonare.

(8) Chestiuni de reținut pe durata valabilității eșalonării clasice. Termenul de plată a ratelor de eșalonare este data de 15 a fiecărei luni. Prima rată din graficul de eșalonare la plată are termenul de plată data de 15 a lunii următoare emiterii deciziei de eșalonare a obligațiilor fiscale.

Pe perioada eșalonării la plată, ordinea de stingere a debitelor fiscale este următoarea:

• ratele de eșalonare și/sau, după caz, obligațiile fiscale de a căror plată depinde menținerea valabilității eșalonării la plată;
• sumele datorate în contul următoarelor rate din graficul de plată, până la concurența cu suma eșalonată sau până la concurența cu suma achitată, după caz.

Un alt aspect important de reținut este acela că debitorul poate renunța la eșalonarea la plată pe perioada de valabilitate a acesteia. În cazul renunțării la eșalonare, debitorul trebuie să achite obligațiile fiscale rămase din eșalonare până la data la care intervine pierderea valabilității eșalonării la plată. În caz contrar, va trebui să plătească o penalitate de 5%.

Pe perioada de valabilitate a eşalonării, decizia de eşalonare la plată poate fi modificată la cererea debitorului prin includerea în eşalonare obligaţiilor fiscale de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii eşalonării la plată, cu anumite excepții. Contribuabilul poate depune o singură cerere de modificare a deciziei de eşalonare la plată într-un an calendaristic sau, după caz, fracţie de an calendaristic.

Ca în cazul eșalonării simplificate la plată, și în cazul eșalonării clasice la plată important de reținut este faptul că nu începe și nu continuă procedura de executare silită cu privire la datoriile eșalonate.

Context: Atât eșalonarea clasică, cât și eșalonarea simplificată a datoriilor fiscale sunt reglementate de Codul de procedură fiscală, regulile acestora fiind modificate, în aprilie 2023, prin OUG 20/2023.