Regulamentul UE pentru restaurarea ecosistemelor degradate s-a blocat în PE

Guvernul amână ieftinirea alimentelor. Ședința pentru adoptarea OUG a fost mutată vineri

Ieftinirea alimentelor, care nu are acordul marilor magazine, se amână cu cel puțin o zi. Ședința de guvern în care trebuie aprobată ordonanța de urgență a fost mutată de joi, vineri.

Executivul mai are o zi pentru discuții și pentru a ajunge la o înțelegere. A fost publicat proiectul ordonanței, cu lista alimentelor ale căror prețuri vor scădea.

Sunt 14 produse, printre care laptele cu 1,5% grăsime și iaurtul cu 3,5%, făina albă, cartofii albi și zahărul tos, carnea de pui și carnea de porc, doar dacă este pulpă cu os ori carne de lucru.

La fructe sunt incluse merele, prunele, pepenii și strugurii. 

Procesatorii și comercianții nu vor putea aplica adaosuri mai mari de 20%, iar pe lanțul de distribuție, acest adaos nu trebuie să depășească 5%.

Regulamentul UE pentru restaurarea ecosistemelor degradate s-a blocat în PE. Fermierii și eurodeputații PPE s-au opus

Comisia pentru mediu a Parlamentului European (PE) a respins marţi un proiect contestat, de regulament european, ce avea ca obiectiv restabilirea ecosistemelor degradate, în urma opoziţiei fermierilor şi eurodeputaţilor din grupul popularilor europeni (PPE), relatează agenţia DPA, preluată de Agerpres.

Un număr de 44 de eurodeputaţi din această comisie au votat în favoarea proiectului de regulament şi tot 44 au votat împotrivă, prin urmare nu s-a întrunit majoritatea necesară.

Legislaţia propusă de Comisia Europeană urmăreşte să salveze ecosistemele în faţa distrugerii lor şi să combată pierderea biodiversităţii, prin acţiuni precum reirigarea terenurilor mlăştinoase drenate, împăduriri şi „înverzirea” oraşelor. 

Ecosistemele mai sănătoase pot absorbi şi stoca mai mult dioxid de carbon, astfel că această legislaţie ar contribui şi la obiectivul de atingere a neutralităţi emisiilor de carbon în UE până în anul 2050. 

Conform regulamentului propus de Comisia Europeană, statelor UE le revine obligaţia de a restaura cel puţin 30% din habitatele aflate în stare de degradare în ecosistemele terestre, în zonele cu apă dulce, de coastă şi maritime până în anul 2030 şi 90% până în 2050. 

Însă fermierii şi europarlamentarii PPE se tem că astfel suprafaţa de terenuri agricole ar putea fi restricţionată, ceea ce riscă să provoace insecuritate alimentară. Respingerea propunerii de regulament european este o „palmă peste faţa” comisarului european însărcinat cu acest dosar, a declarat eurodeputatul german din grupul PPE Peter Liese, care a cerut Comisiei Europene să-şi retragă propunerea şi să revină cu una revizuită. 

România a rămas fără bani pentru refugiații ucraineni. „Multe mame sunt nevoite să se întoarcă în Ucraina, fix acolo de unde au fugit”

Refugiații ucraineni din România nu au mai primit din luna aprilie banii promiși de guvernul român sub forma unui ajutor financiar pentru fiecare familie. O refugiată ucraineană, mamă a unui copil de 7 ani, a declarat că la finalul acestei luni va rămâne fără niciun ban și că singura variantă, pentru ea și alte mame aflate în aceeași situație, este să se întoarcă în Ucraina, „fix acolo de unde au fugit”. Guvernul român a modificat, chiar din luna aprilie, condițiile și mecanismul acordării acestui ajutor. Refugiații ucraineni vor putea primi pentru 4 luni consecutiv un ajutor de 2.000 de lei pentru familie, după care, din septembrie, aceștia vor trebui să se angajeze pe piața muncii din România și să-și înscrie copiii la o școală din România.

„Am depus dosarul cu acte, dar nu am primit niciuna dintre sume de la statul român”,  a spus Iulia Raicev, refugiată în România după ce casa sa din Cernihiv i-a fost complet distrusă în război.

Iulia, mama unui băiat de 7 ani, a lucrat până acum ca profesoară pentru copiii ucraineni la o școală din București, în cadrul unui proiect finanțat de JRS România.

„Contractul de muncă e până pe 31 iunie. Chiria mă costă în jur de 300-350 de euro pe lună. Salariul, de circa 400 de euro, nu-mi permite să-mi acopăr toate cheltuielile: acoperă ori cheltuielile de cazare, ori cele de hrană.  Sunt mamă singură cu un copil. Statul român nu spune nimic despre când vor fi virați banii. Mai sunt mame singure cu copii ca mine, ne e greu, ne gândim să părăsim România. Multe mame sunt nevoite să se întoarcă în Ucraina, practic fix acolo de unde au fugit”,  a spus Iulia.

Inițial, refugiații ucraineni au beneficiat, timp de aproape un an, de așa-numita măsură „50/20”, stabilită prin ordonanța de urgență 15/2022.și hotărârea de guvern cu normele de aplicare. Practic, statul român deconta 50 de lei pe zi pentru fiecare refugiat pentru cazare și 20 de lei pe zi/refugiaț pentru masă.

Ulterior, guvernul a constatat că „decontarea acestor cheltuieli „a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași”, fapt ce a dus „la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români”.

Astfel, Exectuviul a aprobat în aprilie o nouă ordonanță și, la finalul lui aprilie o nouă hotărâre de guvern cu măsurile de aplicare: statul oferă astfel 2.000 de lei pe lună pentru fiecare familie de refugiați ucraineni.