Economia europeană – disperată după forță de muncă. O analiză de ansamblu și specificul României

Situația se va agrava în anii următori, odată cu tranziția verde și cea digitală și necesarul de personal calificat pentru aceste industrii explozive, care au loc pe fondul îmbătrânirii populației, avertizează Comisia Europeană în Raportul Ocupare și Evoluții Sociale în UE, publicat joi.

Veștile bune sunt că, în pofida invaziei Ucrainei de către Rusia, care a dus la o încetinire economică în a doua jumătate a lui 2022, piața muncii din UE a demonstrat o rezistență remarcabilă anul trecurt. Economia UE a crescut cu 3,5% în termeni reali, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani a ajuns la nivelul record de 74,6% (213,7 milioane de oameni angajați), iar șomajul a coborât la minimul istoric de 6,2%.

Șomajul în rândul tinerilor a coborât două pp, de la 16,7% în 2021 la 14,5% în 2022, însă rămâne o provocare majoră.

Locurile de muncă vacante au urcat și ele la un maxim istoric

Informația îngrijorătoare este că la un nivel istoric se află și rata locurilor de muncă vacante, singurul indicator ce reflectă deficitul de personal și care, împreună cu șomajul, arată gradul de tensionare a pieței muncii.

Această rată a crescut constant după criza financiară, de la 1,2% în 2012 la 2,2% în 2019. A urmat o coborâre temporară în timpul pandemiei de COVID-19, până la 1,7% în 2020, moment din care a intrat pe trend ascendent accelerat, ajungând la 2,3% în 2021 și urcând abrupt până la 2,9% în 2022 – cea mai mare valoare înregistrată vreodată.

Această creștere substanțială s-a diminuat în a doua jumătate a anului 2022, rata locurilor de muncă vacante stabilizându-se la 2,9% în T4, conform raportului Comisiei.

Cele mai mari rate LMV au fost observate în Țările de Jos (4,9%), Belgia, Austria (4,8% pentru fiecare) și Cehia (4,7%).

Cele mai scăzute au fost înregistrate, în 2022, de către România, Bulgaria și Spania (fiecare cu 0,9%), singurele din UE cu procente sub 1%, de aproape trei ori sub media europeană, de 2,9%.

Criza de personal a explodat în toată economia eruopeană, dar creșterea deficitului a fost mai pronunțată în sectorul serviciilor (+12,7 pp, la 31,2%), puternic afectat în pandemia de SARS-CoV-2.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.