INS: Venitul mediu a crescut la 6.979 lei pe gospodărie. Cheltuielile au reprezentat însă 85,6%

INS: Venitul mediu a crescut la 6.979 lei pe gospodărie. Cheltuielile au reprezentat însă 85,6%

Veniturile totale medii lunare au reprezentat în primul trimestru a l acestui an 6.979 lei pe gospodărie, sau 2.797 lei pe persoană, în creştere cu 5,2%, respectiv, cu 5,6% faţă de trimestrul IV 2022. Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în trimestrul I 2023, de 5.971 lei pe o gospodărie (2.393 lei pe o persoană) şi au reprezentat 85,6% din veniturile totale, în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de trimestrul IV 2022, arată datele Institutului Naţional de Statistică citate de News.ro.

„Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul I 2023, în termeni nominali, 6.979 lei pe o gospodărie, reprezentând 2.797 lei pe o persoană, în creştere cu 5,2%, respectiv, cu 5,6% faţă de trimestrul IV 2022. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie, au crescut cu 12,1%, iar cele pe o persoană cu 13%. Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în trimestrul I 2023, de 5.971 lei pe o gospodărie (2.393 lei pe o persoană) şi au reprezentat 85,6% din veniturile totale, în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de trimestrul IV 2022. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie, au crescut cu 12,2%, iar cele pe o persoană cu 13,1%”, arată datele INS.

Veniturile băneşti medii lunare au fost în trimestrul I 2023, de 6.363 lei lunar pe o gospodărie (2.550 lei pe o persoană) în creştere cu 4,2 % faţă de trimestrul IV 2022, iar veniturile în natură de 616 lei lunar pe gospodărie (247 lei pe o persoană), în creştere cu 16,4% faţă de trimestrul IV 2022.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au fost de 4.526 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (64,9% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă de trimestrul IV 2022 cu 1,7 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o, atât veniturile din prestaţii sociale de 1.483 lei lunar pe o gospodărie (21,3% în trimestrul I 2023, respectiv, 19,9% în trimestrul IV 2022 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (8,8% în trimestrul I 2023, respectiv, 8% în trimestrul IV 2022), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,9% în trimestrul I 2023, respectiv, 1,7% în trimestrul IV 2022) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (6,9% în trimestrul I 2023, respectiv, 6,3% în trimestrul IV 2022).

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul I 2023 a fost de 7.706 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural iar pe o persoană, de 3.303 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

S-a deschis circulația complet pe podul de la Fetești. Taxa de pod rămâne suspendată

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu anunţă joi că se circulă, de la ora 9.00, pe ambele sensuri ale podului de la Feteşti, peste braţul Borcea, după ce lucrările importante de reabilitare au fost finalizate. El mai precizează că taxa pentru plata tarifului de tranzitare va rămâne suspendată, până la finalizarea procedurilor administrative necesare reintroducerii ei.

„Se circulă, de la ora 9.00, pe ambele sensuri ale podului peste braţul Borcea (Podul Feteşti)! Lucrările importante de reabilitare, pe calea 2 (sensul Constanţa- Bucureşti) a acestui pod situat pe A2 (Autostrada Soarelui), au fost finalizate”, anunţă ministrul Transporturilor.

Sorin Grindeanu precizează că de acum, circulaţia pe acest pod se va putea desfăşura în condiţii de siguranţă.

Ministrul mai precizează că taxa pentru plata tarifului de tranzitare (PEAJ) va rămâne suspendată până la finalizarea procedurilor administrative necesare reintroducerii ei.

Taxa a fost suspendată începând cu data de 1 iunie pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a Podului peste brațul Borcea, după ce s-au instituit restricții de circulație pe A2 între Fetești și Cernavodă.

România îmbătrânește de la an la an: Numărul tinerilor este tot mai mic comparativ cu populația de peste 65 de ani

Fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează în România de la an la an, în timp ce se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

"O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat să crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022). (...) Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul şcolar 2022/2023)", se precizează într-un comunicat al INS transmis marţi, cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Populaţiei.

Datele Eurostat citate de INS estimează că populaţia rezidentă vârstnică (de 65 ani şi peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,82 milioane persoane şi în anul 2060 populaţia de 65 ani şi peste va ajunge la 4,72 milioane persoane, comparativ cu 3,71 milioane persoane la 1 ianuarie 2022.

Potrivit sursei citate, la 1 ianuarie 2022, comparativ cu 1 ianuarie 2021, populaţia tânără (de 0-14 ani) s-a redus cu 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând 16,2% în totalul populaţiei rezidente, şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 19,3% la 19,5% (1.300 persoane).

Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223.000 persoane faţă de începutul anului 2021. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani şi 40-44 ani.

La 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă a României a fost de aproximativ 19,043 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,803 milioane persoane, care reprezintă 51,5% din totalul populaţiei rezidente.