Cum dăunează canicula plantelor. Cercetătorii vorbesc despre mai multe fenomene

Cum dăunează canicula plantelor. Cercetătorii vorbesc despre mai multe fenomene

Perioadele caniculare şi oscilaţiile de temperatură afectează sub diferite forme lumea vegetală, maturarea forţată, degradarea polenului şi arsurile solare fiind doar câteva dintre fenomenele mai puţin cunoscute care provoacă pagube în culturile agricole, în grădini şi dăunează plantelor decorative din locuinţe, atrage atenţia Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale (BRGVLFPAM) Buzău, transmite Agerpres. 

În ultimele zile, temperaturile au depăşit 35 de grade Celsius, prag critic peste care anumite culturi agricole pot fi afectate. Seceta este una dintre cauzele pentru care culturile se usucă şi devin neproductive.

Cercetătorii vorbesc însă despre mult mai multe fenomene care au loc atunci când se instalează stresul termic sau sunt înregistrate oscilaţii de temperatură de până la 30 de grade Celsius, între valorile înregistrate pe timp de zi şi cele din timpul nopţii.

„Temperaturile ridicate şi arşiţa afectează mult plantele, iar pagubele produse de stresul termic sunt foarte mari. În primul rând, provoacă maturarea forţată a plantelor. Din cauza stresului, plantele se maturează mai repede şi avem pierderi mari la producţie şi de calitate. Avem de-a face cu fenomenul de piticire al plantelor din cauza stresului, ce este grav că după piticire apare şi fenomenul de uscare şi mor.

Avem iarăşi fenomenul de arsură solară, fenomen care acum se manifestă din plin. Arşiţa şi duritatea razelor solare atacă dur ţesuturile tinere şi provoacă uscarea totală a plantelor sau a fructelor. 

WSJ: Europenii devin tot mai săraci și cumpără mai puțină mâncare, pentru a face economie. Care este situația în SUA

Economia Europei încetinește pe zi ce trece, iar europenii devin tot mai săraci. Este concluzia unei analize The Wall Street Journal, care arată că salariile încep să scadă, inflația crește, iar populația este îmbătrânită. Din această cauză, francezii fac economie cu vinul roșu, spaniolii cu uleiul de măsline, iar nemții la carne. În tot acest timp, economia Statelor Unite prosperă. 

Cei de la The Wall Street Journal, potrivit Economedia, au analizat situația economică în Europa și au ajuns la concluzia că europenii devin tot mai săraci. Dacă ne uităm la ultimii 15 ani, economia în Zona Euro abia a crescut cu șase procente până acum, comparativ cu Statele Unite ale Americii, unde s-a înregistrat o creștere economică de 83%.

În ceea ce privește consumul, europenii par să fie ceva mai chibzuiți față de anii trecuți. Dacă în urmă cu 15 ani Uniunea Europeană realiza cam 25% din totalul cheltuielilor de consum la nivel mondial, fiind la egalitate cu Statele Unite, acum procentul a scăzut la 18%.

Salariile, din 2019 și până acum, au scăzut în multe state europene, mai exact, cu aproximativ trei procente în Germania, Italia și Spania și cu 6% în Grecia. Asta în timp ce, în aceeași perioadă, salariile din SUA au crescut. Așa se face că acum, odată cu creșterea inflației, europenii au ajuns să strângă cureaua.

Arderea miriștilor este interzisă pentru fermierii care primesc subvenții

Fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor, inclusiv iarba/vegetaţia rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare, conform standardului GAEC-3 ce trebuie respectat începând cu anul de cerere 2023, informează marţi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat, conform Agerpres. 

„Fermierii şi alţi beneficiari care primesc sprijin prin intervenţiile din Planul Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiţionalitatea pe întreaga exploataţie agricolă şi pe tot parcursul anului de cerere. Astfel, standardul GAEC 3 este aplicabil pentru toate exploataţiile agricole, pentru toţi fermierii care au la dispoziţie terenuri arabile, având ca cerinţă obligatorie interzicerea arderii miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. 

Fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv iarba/vegetaţia rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare”, se arată în comunicat. 

APIA anunţă încheierea unui Protocol de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.