Modificările recente la scutirea de impozit din IT au adus patru probleme practice pentru angajatori, conform specialiștilor

Modificările sunt prevăzute în Ordinul comun 20.463/3.964/967/1.415/2023, ce este semnat de ministerele Cercetării, Educației, Muncii și Finanțelor. Actul normativ se aplică începând cu veniturile aferente lunii iunie 2023 ale IT-iștilor și aduce unele noutăți față de regulile anterioare.

Conform unei informări recente a celor de la KPMG România, o primă problemă identificată în practică ține de modificarea unui cuvânt de la una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite de companii pentru a aplica facilitatea fiscală (art. 1, alin. 1, lit. d). Mai precis, este vorba de condiția ce prevede că „angajatorul a realizat în anul fiscal precedent și a înregistrat distinct în balanțele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinate (forma anterioară era «destinată» - n. red.) comercializării”.

„Este important să avem în vedere faptul că această modificare ne poate aduce în aceeași situație cu cea creată, pentru scurtă vreme, de Ordinul 872/2017, care includea în definiția activităţii de creare de programe pentru calculator condiția ca aceasta să fie realizată «în scopul realizării unui produs final sau a unei componente a unui produs final, destinat comercializării». În lipsa unor precizări oficiale, recomandăm companiilor să clarifice cu autoritățile care ar fi interpretarea corectă a noului text normativ, pentru a evita riscul de a aplica în mod greșit facilitatea fiscală”, au atenționat Monica Pascu, Senior Manager, și Raluca Cojocariu, Senior Consultant.

A doua chestiune este o clarificare introdusă numai pentru angajatorii publici, care nu vizează și angajatorii privați - cea privind aplicarea scutirii de impozit pe venit atunci când activitatea de creare de programe pentru calculator se desfăşoară efectiv pentru o fracție de lună (art. 3, alin. 3).

„(...) în cazul angajaților instituțiilor publice, în situaţia în care activitatea de creare de programe pentru calculator se desfăşoară efectiv pentru o fracţie din lună, scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor se aplică pentru întregul venit din salarii şi asimilat salariilor realizat în luna respectivă. Detaliul poate ridica întrebarea dacă această prevedere nu ar putea fi interpretată ca fiind discriminatorie, întrucât ordinul nou nu aduce clarificări suplimentare cu privire la modul în care scutirea de impozit pe venit ar trebui să se aplice într-o situație similară pentru angajații din sectorul privat”, au explicat specialistele.

Mai departe, altă problemă este la documentele justificative necesare pentru a aplica facilitatea fiscală pentru IT-iști (art. 4, alin. 1, lit. d). În acest caz, autoritățile au exclus de la scutirea de impozit pe venit angajații care au absolvit studii superioare nefinalizate cu obținerea unei diplome de licență, care anterior erau eligibili.

„Nu știm, nici de această dată, dacă modificarea a fost intenționată și dacă cei care au validat textul ordinului nou i-au înțeles pe deplin implicațiile. Atragem, însă, atenția că, prin modificare, se exclud, practic, de la aplicarea scutirii de impozit pe venit angajații care au absolvit studii superioare care nu se finalizează cu obținerea unei diplome de licență”, scrie în informarea de la KPMG.

În fine, a patra problemă identificată de cele două specialiste ține tot de documentele justificative. Aici este vorba de excluderea retroactivă de la aplicarea facilității a perioadelor de întrerupere de școlaritate (art. 4, alin. 1, lit. h):

„Un al patrulea element ce ar putea genera dificultăți pentru angajatori și potențiale litigii cu anumite categorii de angajații este menținerea cerinței ca, la finalizarea studiilor superioare, în baza suplimentului de diplomă, angajatorul să excludă retroactiv de la aplicarea scutirii de impozit perioadele de întrerupere de şcolaritate, în cazul în care aceste întreruperi nu au fost declarate de beneficiarul scutirii. Ordinul nou nu aduce, însă, clarificări și cu privire la modul în care angajatorul își poate recupera de la angajat prejudiciul generat de plata impozitului la stat și nici nu menționează dacă impozitul plătit retroactiv va fi purtător de penalități și dobânzi de întârziere la plată.”

În aceste condiții, ce este de făcut? De principiu, este nevoie de deschiderea unui dialog cu autoritățile care au inițiat aceste modificări ale scutirii de impozit pe venit pentru IT-iști, pentru a afla cum trebuie aplicate corect în practică schimbările controversate.

„Considerăm că organizațiile și comunitatea de afaceri ar trebui să acorde o atenție deosebită schimbărilor aduse de ordinul nou și să propună reprezentanților Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării discuții prin care să se clarifice intenția modificărilor menționate anterior și modul corect de aplicare a facilității fiscale”, au concluzionat Monica Pascu și Raluca Cojocariu.