Ministerul Agriculturii: Prețurile celor 14 alimente de bază incluse în OUG pentru ieftinirea mâncării au scăzut deja cu până la 50%

Ministerul Agriculturii: Prețurile celor 14 alimente de bază incluse în OUG pentru ieftinirea mâncării au scăzut deja cu până la 50%

Preţurile celor 14 produse alimentare de bază au scăzut deja cu până la 50%, a transmis, miercuri, Ministerul Agriculturii, după intrarea în vigoare, la 1 august, a Ordonanţei de Urgenţă nr. 67/2023 pentru ieftinirea alimentelor. 

Analiza preţurilor din supermarket-uri evidenţiază faptul că scăderile substanţiale de preţ se înregistrează la produse cum ar fi: pâinea, uleiul şi cartofii, urmate de brânza telemea, mălai, făină albă şi zahăr, arată MADR. 

Actul normativ vizează limitarea, pentru o perioadă de trei luni, a adaosurilor comerciale practicate în procesarea şi comercializarea unor produse alimentare esenţiale, cu scopul scăderii preţurilor pentru aceste categorii de produse şi, implicit, cu scopul creşterii puterii de cumpărare a populaţiei. 

„Mă bucur să văd că măsurile luate prin acest act normativ au un impact pozitiv asupra economiei româneşti şi că, împreună cu reprezentanţii supermarket-urilor, producători şi procesatori, am reuşit să găsim o soluţie viabilă care a dus la stoparea creşterii preţurilor la alimentele de bază şi la creşterea puterii de cumpărare pentru românii cu venituri mici şi medii. (...)”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii, potrivit Agerpres.  

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat marţi pentru AGERPRES că instituţia a demarat o amplă acţiune pentru a vedea măsura în care companiile au aplicat prevederile OUG privind combaterea creşterii preţurilor la unele produse agricole şi alimentare şi va face o analiză comparativă a preţurilor la raft actuale faţă de cele de dinaintea emiterii ordonanţei.

Sindicaliștii avertizează că impozitarea tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță va afecta negativ toate categoriile sociale

Impozitarea tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă cu contribuţia la asigurările sociale de sănătate, în plus faţă de impozitul pe venit, va avea efecte negative asupra veniturilor tuturor categoriilor sociale, atenţionează reprezentanţii CNSLR-Frăţia printr-o scrisoare deschisă transmisă premierului şi miniştrilor Finanţelor şi Muncii. 

„În scopul reducerii deficitului bugetar, în ultimul timp, în spaţiul public, se discută, pe lângă alte măsuri, despre aceea a includerii în pachetul de majorări de taxe şi impozite pe care îl pregăteşte Guvernul României, şi a impozitării tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă, cu contribuţia la asigurările sociale de sănătate, în plus faţă de impozitul pe venit care se aplică în prezent acestor bilete de valoare. În opinia tuturor federaţiilor membre ale CNSLR- Frăţia, măsura impozitării cu CASS va avea efecte negative asupra veniturilor tuturor categoriilor sociale”, se menţionează în scrisoare, conform Agerpres. 

Sindicaliştii susţin că actualul context inflaţionist, care pune presiune enormă pe cei cu venituri mici şi foarte mici, nu justifică în niciun fel supra-impozitarea unui instrument care are şi un pronunţat caracter social, salvând cheltuieli importante la nivelul unor categorii de angajaţi care nu pot, din veniturile lor foarte scăzute, să îşi asigure o masă corespunzătoare pe perioada petrecută la muncă.  De asemenea, prin supra-impozitarea tichetelor de masă, se va diminua drastic interesul sectorului privat pentru această facilitate, iar cei care vor avea cel mai mult de suferit vor fi angajaţii. 

„Sistemul de beneficii extra-salariale acordate angajaţilor are avantaje majore tocmai pentru că este adoptat, în forma actuală, de mulţi actori din economie. Un exemplu în acest sens, 9 din 10 angajatori apreciază avantajele fiscale ale biletelor de valoare, în forma în care sunt ele acum. În prezent, în România, 90.000 de companii angajatoare folosesc sistemul de beneficii extra-salariale şi produse asociate acestuia şi peste 4 milioane de salariaţi beneficiază de această formă de beneficiu extrasalarial. 

Declinul activităţii economice în zona euro s-a agravat peste aşteptări în luna iulie

Declinul activităţii economice în zona euro s-a agravat peste aşteptări în luna iulie, în condiţiile în care scăderile din sectorul manufacturier au fost însoţite de o nouă încetinire a creşterii în sectorul serviciilor, arată datele definitive publicate joi, relatează Reuters.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, calculat de S&P Global, şi considerat un bun indicator al stării de sănătate a economiei, a coborât în luna iulie până la 48,6 puncte în luna iulie, cea mai redusă valoare din ultimele opt luni, de la o valoare de 49,9 puncte în luna iunie.

Este pentru a două lună consecutivă când acest indicator coboară sub pragul de 50 de puncte care separă o creştere de o contracţie a economiei şi de asemenea sub estimarea preliminară de 48,9 puncte.

„Zona euro a început cu stângul a doua jumătate a anului. Încetinirea activităţii se datorează în primul rând sectorului manufacturier, dar s-a redus activitatea şi în sectorul serviciilor, ceea ce reduce sprijinul oferit economiei”, spune Cyrus de la Rubia, economit şef la Hamburg Commercial Bank.

Indicatorul PMI pentru sectorul manufacturier arată că activitatea fabricilor din zona euro a înregistrat în luna iulie cea mai amplă contracţie de după pandemia de COVID-19. În plus, în sectorul serviciilor, indicatorul PMI a scăzut până la 50,9 puncte în luna iulie, de la 52 de puncte în luna iunie, fiind vorba de o încetinire mai amplă decât estimarea preliminară de 51,1 puncte.

O veste bună pentru oficialii Băncii Centrale Europene este că există noi semnale privitoare la calmarea presiunilor pe partea de preţuri. Indicele compozit a scăzut luna trecută până la 53,1 puncte, cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul lui 2021, de la un nivel de 53,8 puncte în luna iunie.