„Poziția mea pe acest subiect este una clară și foarte fermă și mă bucur că această decizie am putut să o iau cu primul ministru, împreună cu ceilalți miniștri pe care i-am consultat, respectiv faptul că termenul de 30 noiembrie 2023 rămâne termenul la care SGR va porni în România. Acest termen este negociabil, iar eu consider că o țară nu se poate construi din amânări. Acest sistem a tot fost amânat; data inițială a sistemului era 1 ianuarie 2021; a fost amânat la 1 octombrie 2022, a fost amânat la 30 noiembrie 2023 și, iată, suntem azi cu o nouă solicitare de amânare în față.
Eu consider că Guvernul a dat dovadă de flexibilitate, înțelegere, însă nu putem perpetua acest model al amânării, pentru că vorbim despre sistemul care va transforma România din țara depozitării în țara reciclării; argumentele ministerului mediului și ale mele de a nu da curs acestei solicitări de amânare se bazează pe respectul pentru lege și pe respectul pe populația care așteaptă implementarea SGR.
Trebuie să știm că România ocupă încă ultimul loc în UE la reciclare, iar SGR este acel sistem care atinge în anumite țări precum Germania performanțe ce depășesc 97-98% din ambalajele de plastic în funcție de fracția colectată (...) Industria a avut la dispoziție 5 ani de zile, din 2018, pentru a se pregăti pentru intrarea în vigoare a acestui sistem. Avem o legislație care explică foarte bine responsabilitatea extinsă a producătorului - indiferent dacă ești un mic productor de băuturi tradiționale, indiferent dacă ești cea mai cunoscută companie de băuturi din lume, obligația privind gestionarea ambalajelor îți aparține și mă aștept să existe o conformare cu legislația în vigoare.
Implementarea SGR poate fi răspunsul la procedurile de infrigement - actuale sau viitoare - pe care România le poate avea în fața CJUE pentru modul în care gestionăm deșeurile reciclabile, iar implementarea acestui sistem ne va asigura că vom avea ape mai puțin poluate, păduri mai puțin poluate”, a declarat azi ministrul mediului, în briefingul de presă din urma ședinței de Guvern, ocazie cu care a invitat administratorul de sistem la o discuție pe foaia de parcurs astfel încât să se poată implementa cu adevărat sistemul de la 30 noiembrie.
Zilele trecute, administratorul ReturRO a anunțat că a cerut Guvernului o amânare cu cel puțin trei luni a intrării în vigoare a mecanismului, având în vedere, potrivit administratorului, angajamentul RetuRO de a asigura o implementare reușită a unui proiect fără precedent în ambiție și amploare. Solicitarea a venit ca urmare a naturii extrem de complexe a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare și testare corespunzătoare, dar și pentru a asigura o integrare mai ușoară a tuturor părților implicate, transmitea ReturRO în comunicatul remis redacției noastre pe 13 septembrie.
„Drumul nostru a fost marcat de progrese remarcabile, dar, acum, ne aflăm într-un moment critic. După o evaluare extensivă și detaliată a ceea ce mai trebuie făcut pentru a avea un sistem funcțional și a complexelor provocări întâlnite, suntem siguri că o lansare prematură ar putea pune în pericol încrederea consumatorilor, producătorilor și comercianților, subminând sistemul de la început.
Recunoaștem că aceste etape incipiente sunt extrem de dificile, dar credem că acești pași concreți pe care îi facem acum vor deschide calea pentru o implementare mai ușoară și eficientă în fazele următoare. Perioada optimă pentru implementare, bazată pe experiențele reușite ale altor țări, este de 18 luni, o durată pe care acționarii noștri au solicitat-o în mod informat în cererea noastră de acreditare. Dar, pentru că licența de proiect a fost acordată abia în august 2022, am avut o întârziere de trei luni. În plus, faptul că eu, ca prim membru al echipei noastre, am început activitatea în noiembrie 2022, a redus perioada de implementare completă la 12 luni”, declară Gemma Webb, CEO & președinte al Directoratului RetuRO.
Principalele motive care stau la baza solicitării de prelungire a termenului limită, potrivit administratorului de sistem:
- Complexitatea proiectului și provocările de implementare. Inițierea sistemului SGR s-a confruntat cu provocări complexe în multiple aspecte, inclusiv în configurarea echipamentelor, integrarea software-ului, identificarea și asigurarea locațiilor potrivite pentru centrele regionale. Acest lucru a generat situații neprevăzute și întârzieri în faza de implementare.
- Constrângerile de timp. Termenul alocat pentru implementarea sistemului a fost cu trei luni mai scurt decât cel propus inițial de RetuRO în dosarul de acreditare, ceea ce a creat un program mai comprimat decât s-a anticipat.
- Percepția publică și educația civică: Lipsa cunoștințelor esențiale în înțelegerea modului de funcționarea a sistemului. Prin urmare, RetuRO nu numai că dezvoltă sistemul de la zero, dar este responsabil și de procesul de informare și educare, pentru a-i familiariza pe toți participanții cu SGR.
„Echipa RetuRO a înregistrat progrese semnificative în ultimele luni, atingând obiective importante, potrivit comunicatului remis azi: de pildă, a dezvoltat în timp record o platformă IT ușor de utilizat, unde peste 80.000 de operatori economici au putut și încă pot să se înregistreze, a lansat o campanie de marketing multimedia pentru a informa operatorii economici cu privire la înregistrare și pentru a transmite mai departe inițiativa acestui proiect, a asigurat finanțarea inițială pentru RetuRO, prin aportul acționarilor, într-o primă fază, și, apoi, prin obținerea unuia dintre cele mai mari împrumuturi verzi din România, în valoare de peste 85 de milioane de euro etc”.
Peste 60.000 de operatori economici s-au înregistrat deja în SGR, în diferite etape, scrie administratorul SGR.