Locuințele din România s-au scumpit cu 25% în ultimii 13 ani. Prețurile au urcat cu aproape 50% la nivel european (Eurostat)

Locuințele din România s-au scumpit cu 25% în ultimii 13 ani. Prețurile au urcat cu aproape 50% la nivel european (Eurostat)

Preţurile locuinţelor în cele 27 de state membre ale UE au crescut cu 0,3% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu primele trei luni ale anului, dar au scăzut cu 1,1% faţă de trimestrul doi din 2022, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). 

În schimb, chiriile au înregistrat o creştere de 0,7% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu primele trei luni ale anului, şi un avans de 3% faţă de trimestrul doi din 2022.

Între 2010 şi trimestrul doi din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, dar după trimestrul doi din 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul doi din 2023, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.

După un declin sever între trimestrul doi din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile locuinţelor au rămas mai mult sau mai puţin stabile în perioada 2013 - 2014. Apoi, a fost o creştere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci preţurile locuinţelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile, până în trimestrul doi din 2022. În trimestrul trei din 2022, preţurile locuinţelor au crescut în acelaşi ritm cu chiriile (ambele cu 0,7%, comparativ cu trimestrul doi din 2022). Din trimestrul patru din 2022, preţurile locuinţelor au scăzut timp de două trimestre consecutiv, înainte de a înregistra o creştere modestă în trimestrul doi din 2023.

Preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Cehia, Luxemburg şi Austria.

Potrivit Eurostat, din 2010 până în trimestrul doi din 2023, chiriile au crescut cu 21%, iar preţurile locuinţelor cu 46%.

Comparând trimestrul doi din 2023 cu 2010, preţurile locuinţelor au urcat mai mult decât chiriile în 20 de state membre UE.

În această perioadă, preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia (211%), Ungaria (180%), Lituania (152%), Letonia (144%), Cehia (122%), Luxemburg şi Austria (ambele cu 120%).

Preţul gazelor naturale în Europa este la cel mai redus nivel din ultimul an și jumătate

Preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa continuă să scadă din cauza vremii neobişnuit de calde care afectează cererea de gaze deja afectată de apetitul redus al sectorului industrial, relatează Bloomberg, citat de Agerpres.

Contractul la gaze cu livrare în luna noiembrie a scăzut, marţi dimineaţa, cu 5,4%, până la cel mai redus nivel înregistrat după luna noiembrie 2022. În total, pe parcursul ultimelor trei şedinţe de tranzacţionare, cotaţiile la gaze naturale au scăzut cu peste 10%.

Potrivit firmei de prognoze Maxar Technologies, temperaturile din vestul Europei ar urma să depăşească pragul de 20 de grade Celsius în weekend şi vor rămâne peste valorile normale, cel puţin până la mijlocul acestei luni. Asta va amâna începutul sezonului de livrare a agentului termic, după un septembrie mai călduros decât era așteptat.

În paralel, depozitele de gaze continuă să se umple iar potrivit datelor Gas Infrastructure Europe gradul de umplere a depozitelor din regiune este la o medie de 96%.

În ceea ce priveşte consumul de gaze din Uniunea Europeană şi Marea Britanie, acesta a fost cu 9% mai mic în luna septembrie a acestui an comparativ cu luna septembrie a anului trecut, potrivit lui Tom Marzec-Manser, director de analiză la firma ICIS. În plus, este cu 20% mai mic decât media lunii septembrie în perioada 2017-2021.

În Germania, luna trecută cererea de gaze din partea sectorului comercial şi rezidenţial a fost la aproape jumătate din nivelul la care era în luna septembrie 2022, a precizat Tom Marzec-Manser, adăugând că avansul modest al cererii de gaze înregistrat în luna august din partea sectorului industrial s-a evaporat complet în luna septembrie.

FMI discută la Guvern despre noi măsuri care să crească veniturile cu 2% din PIB în 2 ani. Fondul critică taxa pe marile companii

FMI discută cu liderii politici iar la ora 10:30 urmau să ajungă la Guvern. Experții îi vor prezenta premierului Marcel Ciolacu câteva modificări sau măsuri pe care ei le-ar vedea în România. În primul rând, FMI spune că în România cheltuielile cu investițiile sunt încă mici iar calitatea serviciilor este sub media UE. De asemenea ei vorbesc, într-un raport obținut de Digi24, despre noi măsuri în plus față de cele trecute recent prin Parlament, care să crească veniturile în următorii doi ani cu 2% din PIB, adică peste 30 de miliarde de lei. Totodată, FMI critică taxa de 1% pe marile companii și bănci, spunând că pune presiune pe companiile care au marje mici de profit.

Problema majoră rămâne reforma fiscală, România având o fiscalitate foarte redusă și relaxată pentru domeniul microîntreprinderilor și cote de TVA mult prea reduse pentru multe categorii, dar și o taxare necorespunzătoare a proprietății. Adică FMI recomandă creșterea taxării pentru proprietăți. Ei mai recomandă ca în următorii 2 ani să venim cu alte măsuri de creștere a veniturilor în plus față de cele trecute recent prin Parlament, în valoare de 2% din PIB, adică peste 30 de miliarde de lei.

FMI spune că în România cheltuielile sunt încă mici cu investitiile, iar calitatea seviciilor este una încă sub media UE (sănătate, educație), iar creșterea calității și reducerea decalajelor față de UE o sa presupună creșteri de cheltuieli, confinanțările pe proiectele UE vor crește cheltuielile, pentru că trebuie adăugate resurselor nerambursabile/ fondurilor UE.

FMI critică taxa de 1% pe marile companii și bănci, spunând că pune presiune pe companiile care au marje mici de profit.

„Pachetul fiscal adoptat recent reprezintă un prim pas important în vederea reducerii deficitului fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reface spațiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și pentru a crește veniturile în vederea consolidării serviciilor publice.

Noul pachet fiscal îmbunătățește concepția politicilor în anumite domenii. Acesta lărgește baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin limitarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricol, al construcțiilor, al prelucrării alimentelor și al tehnologiei informației, precum și prin limitarea numărului de bunuri care fac obiectul cotelor reduse de TVA. Aceste măsuri îmbunătățesc echitatea și sprijină ajustarea fiscală într-un mod favorabil creșterii economice. Creșterea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; dar pentru a elimina cu adevărat această portiță de scăpare, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot slăbi și mai mult intermedierea financiară.